5 lucruri pe care nu le ştiai despre Dâmboviţa



5. Apa Dâmboviţei reprezenta în trecut o sursă de venit pentru bucureşteni



Din cele mai vechi timpuri bucureştenii au folosit "apa dulce" a Dâmboviţei pentru scaldat dar şi pentru băut. De altfel, acesta ar fi fost şi principalul motiv pentru care ciobanul Bucur a ales să se aşeze cu stâna pe malurile ei. Dincolo de legendă, odată cu expasiunea oraşului, apa râului a ajuns să fie comercializată, la ocale.  În 1695 apare amintită în documentele vremii o breaslă care trăia de pe urma Dâmboviţei - "apari" şi "sacagii". Aceştia luau apa direct din râu, o încărcau şi o distribuiau către bucureşteni, cu sacaua, în schimbul a câtorva gologani.





Odată cumpărată apa Dâmboviţei, bucureştenii o tratau rudimentar cu piatră-acră (sulfat dublu de aluminiu şi potasiu) o băteau cu telul şi o lăsau să se limpezească în pivniţe. Acest obicei a dispărut cu timpul, mai ales ca în 1847 a fost inaugurată prima instalaţie mecanică de pompare a apei din Dambovita, cunoscută sub denumirea "Stabilimentul fântânilor", care a reprezentat un pas major în implementarea sistemului modern de alimentare cu apă al Capitalei. Bucureştiul prelua astfel apă direct din râul Dâmboviţa iar la Grozăveşti(FOTO) se aplicau şi primele proceduri de tratare a apei (cu filtre de lână).





Tot de aici, apa Dâmboviţei era pompată în prima reţea de distribuţie formată din conducte din fier. Între 1848 şi 1866 au fost montate primele hidrante şi aplicate primele tarife pentru apa potabilă. Primele reglementări privind procedura de stabilire a taxei pentru apa Dâmboviţei au fost promovate de domnitorul Alexandu Ioan Cuza.



4. Dâmboviţa nu este singurul râu din Bucureşti



Cu toate că râul Dâmboviţa a devenit aproape sinonim cu Bucureştiul, acesta nu este singurul care străbate Capitala. Râul Colentina, care izvorăşte din dealurile Târgoviştei, parcurge un traseu de 101 km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului Bucureşti. Aici însă râul este reprezentat mai degrabă de o salbă de lacuri. Începând cu anul 1935, din amonte spre aval, între Buftea şi Cernica au fost amenajate 15 lacuri, din care 10 lacuri pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, lacuri care constituie in prezent principalele zone de agrement ale zonei de Nord.

Între acestea se numără Lacul Mogoşoaia, Străuleşti, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Lacul Pantelimon şi Cernica. Cu toate aceastea, apa râului Colentina, după ce străbate toate aceste lacuri ajunge să se verse tot în râul Dâmboviţa printr-un canal taluzat între satul Tînganu şi satul Balaceanca.

3.Dâmboviţa este alimentată de apele Argeşului





Pare greu de crezut, însă odată cu construirea uzinei de apă de la Crivina, în Dâmboviţa ajung şi apele râului Argeş. Mai exact, priza de captare a apei din râul Argeş de la Crivina, construită în anul 1950, reprezintă un complex de construcţii şi instalaţii care au ca obiectiv captarea apei brute din râul Argeş. Captarea se face gravitaţional, asigurând parţial necesarul pentru producţia de apă potabila şi industrială pentru Capitală. După deznisipare, o parte din cantitatea de apă este transportată printr-un canalul dublu casetat şi apoi printr-un canal deschis către Lacul Morii(VEZI FOTO). Aici pot ajunge până la 15 metri cubi de apă pe secundă din Argeş către Dâmboviţa.



2. Dâmboviţa dispare de pe harta Bucureştiului


În drumul său prin Capitală Dâmboviţa urmează un traseu sinuos. Lucrările de infrastructură din Bucureştiul anilor '70-'80 au transformat complet cursul său de apă, astfel încât, în buricul târgului, aceasta a fost "ştearsă" de pe hartă. Odată cu lucrările pentru metrou, la Piaţa Unirii aproape totul a trecut în subteran. Înclusiv Dâmboviţa care, datorită inginerilor români, a ajuns să curgă în prezent pe sub două magistrale de metrou, un pasaj rutier şi unul pietonal.

Acesta dispare de pe hartă în dreptul Hanului Manuc şi iese la suprafaţă în dreapta Magazinului Unirea, către Biblioteca Naţională a României.

1.Pe sub Dâmboviţa curge un alt “râu”


Cursul de apă care circulă pe sub Dâmboviţa este unul murdar. Practic este vorba despre principala „magistrală” de canalizare a Capitalei, construită în 1987. O caseta de dimensiuni impresionante, menită să "înghită" tot fluxul de ape menajere si pluviale, care în prezent functionează doar la 47% din capacitate.

Caseta colectoare a fost preluată în luna mai de Primăria Capitalei de la Adminstraţia Naţională “Apele Romane” pentru a fi reabilitată. Proiectul presupune o investiţie de 39 de milioane de euro, bani proveniţi de la Apa Nova, şi reprezintă practic prima acţiune de curăţare, de la darea în funcţiune a casetei, acum 24 de ani.

Când „râul de sub Dâmboviţa” va fi reabilitat complet, sistemul de canalizare al Bucureştiului va putea să preia un debit de ape uzate de 75 m³/s, adică de peste şapte ori debitul mediu pe secundă al Dâmboviţei.

Etichete: Apanova, Dâmboviţa, grozavesti, magazinul Unirea, promo, raul dambovita

0/1 COMENTARII
JVD
19 Sep 15:44
+0
VOTURI
-0
Caseta de ape uzate in opinia mea cu colmatarea existenta in ultimii 30 ani si lipsa utilajelor de decolmatare din casetele de ape uzate(gratie lipsei de preocupare a conducatorilor post revolutionari)pot sa tranziteze fara probleme debite instantanee de min.cca 50-60 mc/s,absolut suficiente.Trebuie renuntat insa la Proiectul de amenajarea cuvei de apa curata cu gradine,taluzuri inerbate ,restaurante,etc.Ea a fost prevazuta sa tranziteze apele curate pluviale din Lacul Morii la debite mari provenite din amonte,si finalizarea cu agrement nautic cum s-a prevazut in proiectul initial de ingineri care si-au demonstrat priceperea in realizarea amenajerii prin fapte si nu vorbe de cafenea.
Stefan
03 Sep 20:10
+0
VOTURI
-0

Ar fi bine sa iti pese.. arata cum arata tocmai pentru ca nu iti pasa.



http://dambovita.blogspot.com/

tibor markovich
30 Aug 10:55
+0
VOTURI
-0

si zau,nici nu ma intereseaza

elena
30 Aug 12:10
+0
VOTURI
-0

Gasesc ca este interesant si as dori sa cunosc mai mult despre tot ceea ce inseamna istoria veche a Bucurestilor, chiar si legendele sale.Cunoscandu-i trecutul poate reusim sa-l iubim si sa-l apreciem, asa cum merita...

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE