Manager PIDU: Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de PRĂBUŞIRE



Palatul Voievodal Curtea Veche, cel mai vechi monument din București, prezintă un risc iminent de prăbușire și necesită intervenții de urgență. Acest lucru este semnalat de către managerul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), Adrian Ilie, care spune că a trimis în acest sens notificări repetate Primăriei Capitalei, dar fără răspuns. Potrivit lui Ilie, consorțiul format din cele 14 companii care lucrează de cinci ani pentru PIDU nu are, în prezent, un interlocutor mandatat legal pentru luarea deciziilor și nici o echipă care să coordoneze proiectul din partea Primăriei Capitalei.

Palatul Voievodal Curtea Veche
Palatul Voievodal Curtea Veche

Adrian Ilie, manager PIDU şi administrator și acționar Synergetics Corporation SRL,  a explicat, într-un interviu acordat Agerpres, că situația generează "riscuri enorme" pentru obținerea fondurilor și performanța Programului Operațional Regional în rgiunea București-Ilfov.

Adrian Ilie a atras atenția asupra faptului Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de prăbușire, necesitând intervenții de urgență, iar acest lucru a fost semnalat Direcției Generale de Dezvoltare Urbană prin notificări repetate.

El spune că cea mai mare parte a investițiilor propuse prin PIDU vizează regenerarea și revitalizarea spațiilor publice din centrul Bucureștiului și reconfigurarea a 23 de străzi secundare din această zonă, astfel încât să devină accesibile pentru bicicliști și pietoni.

De asemenea, a vorbit despre spațiile verzi suplimentare care urmează să fie amenajate și despre traseul prioritar pietonal și pentru bicicliști, a remarcat lipsa de conectivitate care există între principalele atracții din zona centrală, apreciind că Palatul Parlamentului, imobilul cel mai cunoscut din București "stă izolat ca o citadelă a însingurării".

Cele șase proiecte de hotărâre care vizează planuri de urbanism pentru zone din centrul Capitalei au fost adoptate, pe 26 ianuarie, de Consiliului General al Municipiului București, după ce la finele anului trecut fuseseră respinse. PIDU a fost reintrodus pe ordinea de zi a ședinței CGMB, la propunerea primarului general interimar Răzvan Sava, care a făcut un apel la consilieri pentru adoptarea proiectului.

INTERVIUL ACORDAT AGERPRES:

AGERPRES: Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale asociațiilor de locatari afectate de proiect este tăierea a 500 de copaci. Pe de altă parte, proiectul propune o reducere a emisiilor de carbon, iar Gheorghe Pătrașcu, fostul arhitect-șef, a vorbit despre crearea a câteva mii de metri pătrați de spații verzi. Unde vor fi aceste suprafețe? Câți copaci vor fi plantați în locul celor tăiați?

Adrian Ilie: Conceptul de planificare urbană integrată este un instrument european pentru promovarea investițiilor în mediul urban, foarte bine fundamentat din punct de vedere legal și procedural. Nu este un accident faptul că după 2007, în întreaga Europă a fost un reviriment al planificării urbane integrate, fapt confirmat prin Carta de la Leipzig în 2007 și reînnoit prin Declarația de la Toledo în 2010, devenind în ultimii ani un standard de practică. Propriu-zis, abordarea de acest tip introduce noi principii în regenerarea urbană: crearea de oportunități egale pentru cartierele urbane și pentru diferite grupuri sociale, mobilizarea coerentă a resurselor orașului, susținerea creativității și inovației, relevanța proiectelor de investiții în economia locală dar și în percepția locuitorilor. Astfel de planuri au fost și sunt utilizate cu succes în Londra, Paris — Plaine Saint Denis, proiect care are un ciclu de implementare programat din 1985 până în 2020 și care a avut un rol major în găzduirea Cupei Mondiale din 1998, în Rotterdam — South Bank, Porto Vivo în Portugalia, Barcelona sau Malmo.

Planificarea integrată aduce doar beneficii în cadrul comunității. PIDU "Zona Centrală București" va obține finanțare în principal din Axa prioritara 3 — Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Cea mai mare parte a investițiilor propuse privește regenerarea și revitalizarea spațiilor publice din centrul Bucureștiului și reconfigurarea a 23 de străzi secundare din aceasta zonă, astfel încât să devină accesibile pentru bicicliști și pietoni. Condițiile obținerii finanțării impun plantări, amenajări la alte standarde de calitate, dar și un impact cuantificabil în reducerea emisiei de CO2 prin încurajarea și facilitarea tuturor tipurilor de mobilitate.

Din reamenajarea spațiului public suplimentarea spațiului verde va fi de 3.500 mp, iar alți 1.500 mp se vor obține pe traseul pietonal. De asemenea, 450 mp în zona Sala Palatului, 1.250 mp în zona Mihai Vodă, 1.000 mp în plus în Piața Constituției și Bd. Unirii, 550 mp în vecinătatea bisericii Domnița Bălașa. Referitor la arbori, în zona de intervenție a proiectelor, se plantează 870 de arbori, dintre care 218 în proximitatea Curții de Apel București, 271 în zona Piața Constituției și Bd. Unirii, 78 în zona Mihai Vodă, 245 pe traseul prioritar pietonal.

AGERPRES: S-a vorbit la momentul votării Planurilor Urbanistice Zonale în CGMB despre un traseu prioritar de biciclete și pietonal, cu o lungime de peste nouă kilometri. Care va fi traseul? Vor exista diferențe între acesta și pistele pentru bicicliști, așa cum le știm, de prin alte părți ale orașului?

Adrian Ilie: Traseul prioritar pietonal și pentru bicicliști este un circuit dus-întors, care pornește de la Piața Romană și ajunge la Piața de Flori. Acesta este primul tronson și putem avea ca reper străzile Arthur Verona, Brezoianu, Pod Mihai-Vodă, Parcul Izvor, Uranus. Cel de-al doilea tronson, să-i spunem în sens invers, continuă de la Piața de Flori înapoi spre zona Lahovari, iar aici putem indica str. George Georgescu, Bd. Unirii, Podul Calicilor, Centrul Vechi , Eremia Grigorescu. Cu certitudine, de aceasta dată, au fost proiectate piste de biciclete așa cum vedem în marile orașe europene. Însă tipul de infrastructură ciclistică diferă în funcție de străzi, de zonă, de constrângerile de trafic sau de spațiu. Vor fi rute comune cu cele auto, piste care sunt rezervate în mod exclusiv pentru utilizarea bicicletei, piste pentru biciclete complet separate la care sunt utilizate bariere fizice și sunt echipate cu semnale dedicate la intersecții exclusiv pentru cicliști, dar și trasee care pot fi clasificate drept căi pentru bicicliști în cazul în care traversează parcuri — Parcul Izvor, zone de agrement — Centrul Vechi, Bd. Unirii, podurile propuse peste Dâmbovița, Podul Mihai Vodă și Podul Calicilor. Niciuna dintre aceste categorii nu are de a face cu ceea ce bucureștenii știu din experiența de până acum, adică marcajul cu vopsea pe trotuare sau design-ul periculos vizibil pe Calea Victoriei. Pentru toate aceste patru tipuri de infrastructură pentru bicicliști s-au obținut avizele Comisiei de circulație și sunt îndeplinite standardele internaționale de siguranță. Faptul că vor fi finanțate din fonduri UE aduce un grad de siguranță mai mare în privința implementării, în sensul că în faza construirii vor fi respectate proiectele tehnice întru totul de către constructori.

AGERPRES: Care este orizontul de timp al realizării proiectului? Câteva repere pentru pașii următori: votarea studiilor de fezabilitate, începerea efectivă a lucrărilor.

Adrian Ilie: O agendă firească ar fi următoarea: votarea indicatorilor tehnico-economici de către CGMB, elaborarea Cererilor de finanțare care vor fi trimise odată cu Studiile de Fezabilitate către Agenția de Dezvoltare Regională București-Ilfov, aprobarea proiectelor la nivel de AM POR și demararea lucrărilor.

Implementarea întregului proiect trebuie să aibă în vedere că începerea lucrărilor pentru parcări este o condiție fără de care nu se poate vorbi de traseele prioritar pietonale a căror realizare implică descurajarea parcajelor de suprafață pe străzile secundare din zona centrală. Ca să ofer câteva repere concrete, sunt de părere că este posibilă demararea lucrărilor în 2016 — 2017 pentru parcări și pentru Palatul Voievodal Curtea Veche, Parcul Izvor, iar în 2017 pentru traseul prioritar pietonal, podurile peste Dâmbovița și toate celelalte spații publice, precum și pentru alte tipuri de atracții în Centrul Vechi cum sunt Muzeul Multiculturalismului, Curtea Meșteșugarilor. Toate acestea sunt posibile, realizabile, iar noi, consultanții, am formulat un program bine alcătuit pentru municipalitate.

Numai că, din data de 10 martie, derularea contractului este afectată de faptul că noul arhitect șef, Adrian Bold, nu a solicitat constituirea unei noi Unități de Implementare și desemnarea unui manager de UIP în locul fostului arhitect șef, Gheorghe Pătrașcu. Așadar, în acest moment, consorțiul format din cele 14 companii care lucrează de cinci ani pentru PIDU nu are un interlocutor mandatat legal pentru luarea deciziilor și nici o echipă care să coordoneze proiectul din partea PMB, situație care generează riscuri enorme, în primul rând pentru obținerea fondurilor și performanța Programului Operațional Regional în regiunea București-Ilfov.

Efectele acestei situații vor avea un impact asupra implementării Planului de Mobilitate Durabilă, dar și în ceea ce privește candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Nu mai dezbat efectul asupra unui buget și așa lipsit de resurse pentru investiții majore. Pentru că riscul reprezintă, finalmente, un potențial prejudiciu de sute de milioane de euro, am notificat în mod repetat acest aspect, ridicând în cele din urma excepția de neexecutare a serviciilor. Juridic înseamnă că PMB, din punctul nostru de vedere, nu își execută obligațiile contractuale asumate.

AGERPRES: Proiectul propune peste 3.000 de locuri de parcare subterană și încurajează modalitățile de transport durabile (pietonal, bicicleta, transport în comun), în acord cu modelul orașelor vest-europene. Sunt bucureștenii pregătiți pentru o asemenea schimbare, în contextul în care străzile sunt de multe ori tixite cu mașini, iar parcările subterane sunt utilizate sub capacitatea reală?

Adrian Ilie: Bucureștenii au o percepție corectă asupra orașului, dar mai ales asupra modului în care el funcționează. Nu cred ca este cineva care "consumă" centrul Capitalei fără a observa câte neajunsuri sunt. Statisticile ne arată că doar 30% din populație se deplasează cu automobilul personal. Am convingerea că este pe deplin echitabil social să proiectezi infrastructura urbană pentru toate tipurile de deplasare, respectiv pentru persoanele cu dizabilități, pentru mersul pe jos, pentru bicicliști, pentru transportul în comun și automobile. Centrul orașului nu poate fi pus în valoare fără creșterea accesibilității și fără spații publice de calitate, fără ca marile piețe din zona centrală să devină landmark-uri, adică acele zone reper în metabolismul orașului. Evident că toate acestea nu pot funcționa fără reglementări în privința parcajelor de suprafață.

Bucureștenii așteaptă proiecte serioase de la o municipalitate care să facă viziunea sa credibilă și să o transpună în concret. Cu certitudine spun că mediul economic și cel social și-au definit nevoile mai bine iar așteptările lor se se află cu mult în avans față de ceea ce PMB a fost în stare să le ofere până acum.

AGERPRES: Deși au existat mai multe consultări cu asociațiile de proprietari care ar urma să fie afectate de lucrări, acestea au amenințat cu procese. Au existat din partea lor propuneri punctuale de modificare care să fie incluse în proiect?

Adrian Ilie: Problema asociațiilor de locatari nu este una reală, de fond, ci arată de fapt dificultatea de a derula un proces autentic de consultare publică în România. Există atâta neîncredere în proiectele publice încât oamenii au ajuns să aleagă opțiunea de a nu se face nimic, mai degrabă decât de a se întreprinde ceva. De aici această atitudine de tip "not in my backyard", pentru că locuitorii au căpătat reflexul celui pe seama căruia se fac experimente nereușite. Vă dau ca exemplu opiniile celor care locuiesc pe Bd. Unirii, care ne-au spus cu sinceritate că nu vor să vadă că și zona lor va fi defrișată sau deteriorată estetic așa cum s-a întâmplat cu investițiile făcute de Primăria Sectorului 3 pe cealaltă parte a Bd-ului Unirii. Deși le-am prezentat proiectele tehnice, tot nu am reușit să îi convingem că vor fi respectate în implementare. Mai avem vreun argument, dacă deciziile administratorilor publici devin aprioric lipsite de legitimitate și credibilitate?

AGERPRES: Ordinul Arhitecților din România (OAR) a făcut, de asemenea, o serie de observații legate de plantarea unor arbori peste garaje subterane și a invocat experiența unor amenajări ale spațiului public în alte zone ale Capitalei, care ulterior nu au fost întreținute corespunzător. S-a ținut cont de aceste observații?

Adrian Ilie: Observațiile pe care le amintiți sunt din perioada în care OAR nu analizase întreaga documentație a proiectului și nu e culpa dumnealor. Planul Integrat nu a fost o prioritate a PMB până în 2015 și din acest motiv este un instrument insuficient prezentat sau explicat, chiar și din punct de vedere metodologic. În urma dialogului pe care l-am avut cu membri ai Ordinului, s-a ajuns la concluzia că acest demers al planificării integrate în zona centrală trebuie continuat, completat pe termen lung până când spațiile publice vor căpăta altă înfățișare în totalitate, iar patrimoniul construit va fi reabilitat și pus în valoare. De asemenea, OAR va sprijini municipalitatea și va promova ideea organizării de concursuri internaționale de arhitectură pentru amplasamentele de referință din zona centrală și nu numai. Am simțit că OAR, ca organizație profesională, își dorește ridicarea standardelor în privința investițiilor publice și luarea în serios a asistenței pe care arhitecții o acordă beneficiarilor încă de la faza de idee de proiect. Personal, sunt de părere că ciclul de viață al unei construcții este de cel puțin 50 de ani și nu ne-am însușit cultural ideea de a cuantifica impactul economic negativ în dezvoltarea locală al imobilelor inestetice sau al investițiilor neinspirate. Așadar, am primit cu bucurie această implicare responsabilă a OAR.

AGERPRES: În ce fel va fi încurajată revitalizarea spațiilor comerciale libere de pe Bulevardul Unirii?

Adrian Ilie: Bulevardul Unirii a fost conceput ca o zonă de promenadă, ca o zonă comercială de lux. Chiar dacă acest lucru s-a întâmplat înainte de 1989, potențialul său a rămas același și astăzi. Problema acestei zone este lipsa de conectivitate cu partea de oraș aflată la nord de Dâmbovița. Un alt aspect pe care l-am analizat este acela al Pieței Constituției, care, deși s-a funcționalizat de la sine ca un loc dedicat concertelor nu a beneficiat de investiții în acest sens, încât să devină un loc al socializării și evenimentelor legat organic de Parcul Izvor, de Bulevard, de traseul spre Academie sau Piața de Flori. Din aceste motive traficul pietonal este inexistent și, implicit, spațiile comerciale neexploatate. Din aceeași perspectivă, Palatul Parlamentului, imobilul cel mai cunoscut din București, stă izolat ca o citadelă a însingurării, fără a fi integrat în viața socială a orașului, chiar dacă găzduiește instituții cu putere de simbol. Este prezent în viața publică doar asociat cu ceremonialul de stat, cu vechea idee a manipulării politice a calendarului, fără a-i fi exploatat adevăratul potențial turistic. La fel și cu Muzeul Național de Artă Contemporană.

Mai mult decât atât, în scurt timp vom avea Catedrala Mântuirii Neamului care nu poate fi prezentată separat din punct de vedere turistic de Palatul Parlamentului. O învecinare cu totul paradoxală, un spațiu al comuniunii alăturat unuia al izolării, al monumentalismului lipsit de interacțiune publică. Din acest motiv nu îmi pot imagina votarea în plen a unei noi Constituții și inaugurarea Catedralei Mântuirii cu un Palat al Parlamentului care să aibă ziduri, absolut îndepărtat de identitatea colectivă și de viața de zi cu zi a orașului. În Planul Integrat s-a avut în vedere asigurarea conectivității prin cele două poduri, Podul Calicilor pentru Bd. Unirii și Piața Constituției și Podul Mihai Vodă pentru Parcul Izvor, Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului. Rămâne doar ca decizia parlamentarilor să indice foarte curând că s-a renunțat la controlul spațiului și al vieții publice în cultura politică autohtonă.

AGERPRES: Ați spus că Bucureștiul nu are "funcțiuni rezonabile" pentru organizarea de evenimente internaționale. Ce prevede proiectul în acest sens?

Adrian Ilie: Au existat în trecutul recent multe declarații publice despre intenția Bucureștiului de a intra în competiție pentru organizarea de mega-evenimente, așa cum sunt ele denumite în literatura de specialitate. Intenția mea, în primul rând, a fost să atrag atenția că planificarea unui oraș pentru astfel de evenimente înseamnă o abordare antreprenorială a guvernanței orașului. Presupune o altă cultură de management fiindcă municipalitatea este obligată să intre într-o concurență acerbă cu alte orașe, să genereze noi oportunități de piață prin intervențiile sale, să demonstreze capacitatea de a cultiva relații cu investitori profesioniști și rețele transnaționale de operatori specializați, să știe să protejeze brand-uri de eveniment consolidate în timp așa cum vedem, ca să ofer cel mai la îndemână exemplu, în exigențele impuse de marile evenimente sportive. Un mega-eveniment înseamnă cel mai important agent al schimbării în dezvoltarea urbană. În acest moment nu sunt dezvoltate nici facilitățile și nici serviciile conexe pentru evenimente de anvergură. În plus, capacitatea instituțională a PMB este departe de a gestiona eficient proiecte cu termene stabilite și vedem acest lucru din eșecul puținelor proiecte cu finanțare europeană de până acum.

PIDU aduce cu sine prima tentativă de branding al orașului și investițiile aferente unei minime strategii turistice. Am identificat principalele funcțiuni și atracții în zona centrală iar prin traseul pietonal am asigurat conectivitatea între acestea. După implementare, Capitala va avea primul său circuit turistic coerent care poate fi prezentat într-un pliant și accesibil pietonului în adevăratul sens al cuvântului. Așa cum am mai spus, de la Piața Romană, către Universitate, prin Centrul Vechi, apoi spre Palatul Parlamentului și viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului. Dacă ne gândim la cei care au fost în București, să spunem la Summit-ul NATO din 2008, cum credeți că au descoperit orașul sau au aflat de principalele sale atracții din zona centrală și oare cum o fac și azi, după opt ani?

AGERPRES: Ce sumă ar fi eligibilă prin Programul Operațional Regional?

Adrian Ilie: Cuantumul care se poate obține din POR se ridică în jur de 200 de milioane de euro și se va îndrepta spre categorii de proiecte cum sunt cele de infrastructură urbană și monumente. Diferența va fi acoperită din credite externe de la instituții financiare internaționale care și-au exprimat deja intenția de a finanța, sau din parteneriat public-privat și mă refer cu precădere la parcări. În total discutăm despre aproximativ 300 de milioane de euro. Vă cer însă permisiunea să mai reflectez, să îmi reconsider optimismul atâta vreme cât în 16 aprilie am trimis ultima notificare către Direcția Generală de Dezvoltare Urbană, prin care am reiterat că rezultatele expertizelor demonstrează că Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de prăbușire și necesită intervenții de urgență. Este cel mai vechi monument din București, un simbol național. Până astăzi nu ne-a contactat nimeni să ne întrebe ce am vrut să comunicăm.

Etichete: ADRIAN ILIE, Palatul Voievodal Curtea Veche, PIDU, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, proiecte Bucuresti

0/4 COMENTARII
gaudi
25 Apr 22:08
+0
VOTURI
-0
Bucurestiul nu fi niciodata Barcelona..va ramane ce e si astazi, doar un targ prafuit... Atat ne duce capul.!
FWN
25 Apr 19:57
+0
VOTURI
-0
Betonam spatiul verde pe dedesubt pentru parcari subterane si apoi ca va mai creste la suprafata? De unde suplimentare de spatiu verde? Oamenii astia chiar ne iau de sprosti.
gabi
25 Apr 16:31
+0
VOTURI
-0
La anul si la multi ani asemenea proiecte cu alesii nostri birocrati si mincinosi, gen Autostrada suspendata.
alex
25 Apr 16:18
+0
VOTURI
-0
parca era vorba ca primaria va plati 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Voievodal. S-a renuntat la idee?

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE