AJUNUL CRĂCIUNULUI 2015- 24 DECEMBRIE. Tradiţii şi obiceiuri de AJUNUL CRĂCIUNULUI



AJUNUL CRĂCIUNULUI, din 24 decembrie, este o zi caracterizată de o serie de obiceiuri şi tradiţii specifice.

AJUNUL CRACIUNULUI 2015- 24 DECEMBRIE. Traditii si obiceiuri de AJUNUL CRACIUNULUI
AJUNUL CRĂCIUNULUI 2015- 24 DECEMBRIE. Tradiţii şi obiceiuri de AJUNUL CRĂCIUNULUI
Foto: blogul-larisei.com

 AJUNUL CRĂCIUNULUI 2015- 24 DECEMBRIE. Tradiţii şi obiceiuri de AJUNUL CRĂCIUNULUI:

Ajunul este ziua în care românii împodobesc bradul de Crăciun şi, conform Enciclopediei Crăciunului, scrisă de Gerry Bowler, un obicei pe care există doar în ţara noastră şi în Ungaria este atârnarea de bomboane învelite în staniol în brad.

Tot în Ajun, copiii merg la colindat. Unii dintre ei duc o stea în vârful unui par, iar, în stea, o lumânare luminează o scenă biblică. Masa de Crăciun este formată, conform tradiţiei, de carne de porc, ciorbă, sarmale în foi de varză şi cozonac şi, în unele regiuni, include o prăjitură ale cărei straturi de aluat simbolizează scutecele pruncului Iisus.

Conform ghidurituristice.info, în zona Olteniei, tradiţiile de Crăciun sunt strâns legate de ritualuri de purificare şi de aflare a ursitului de către fetele nemăritate. În ajun are loc scormonitul în foc: toţi membri familiei, indiferent de vârstă, dau cu joarda în foc şi spun câteva versuri ce au menirea să protejeze gospodăria de boli şi să aducă un an nou bogat şi roditor. Câteodata sunt invitaţi şi colindătorii să facă acelaşi lucru.

În ajunul Crăciunului încep să vină colindătorii: mai întâi copii mici, apoi în seara de ajun urmau copii şcolari care colindau colinde la fereastră şi primeau nuci şi colaci; ultimii şi cei mai aşteptaţi erau flăcăii. Aceştia erau cel mai bine primiţi în casele cu fete de măritat; ei repetau colindele din timpul anului pentru a nu se face de râs. Aceştia aveau printre ei un tânăr ce era responsabil cu adunatul vinului într-o bute (sau butoi), şi un tânăr responsabil cu adunatul darurilor, denumit şi iapa.

AJUNUL CRĂCIUNULUI 2015- 24 DECEMBRIE. Tradiţii şi obiceiuri de AJUNUL CRĂCIUNULUI:

În Transilvania există şi obiceiul mersului “cu capra” – un tip de colindat la care participau flăcăii dar şi tinerii însuraţi; un tănăr se deghiza în capră şi făcea doar năzbâtii în casa celor ce erau colindaţi.

In Ajun, femeile din MOLDOVA coceau un colac în formă de cifra 8, care în primăvară urma să fie afumat şi pus între coarnele boilor ce arau pământul. Masa de Crăciun urma să conţină 12 feluri de mâncare, multe dintre acestea fiind din carne de porc, sacrificat cu câteva zile mai înainte. Nimeni nu mănâncă până când preotul nu venea să sfinţească bucatele.

 Tot în ziua ajunului începeau şi colindătorii să meargă pe la casele oamenilor; de dimineaţă colindau copiii cei mai mici, spre după masă urmau şcolarii iar spre seară colindau tinerii. Colinda începea de la cei mai importanţi oameni ai comunităţii, cum ar fi preotul şi învăţătorul, apoi urmau rudele şi familiile ce aveau fete de măritat.

AJUNUL CRĂCIUNULUI 2015- 24 DECEMBRIE. Tradiţii şi obiceiuri de AJUNUL CRĂCIUNULUI:

În zona Banatului Montan, în ajunul Crăciunului focul din casă nu este stins deloc, pentru ca anul ce vine să fie luminos şi spornic. În această zi se împodobeşte bradul cu dulciuri, sub brad se pune un colac, un cărnaţ şi o sticlă de răchie, daruri pentru Moş Crăciun, iar pentru calul acestuia se pun graunţe şi fân.

Seara se aşteaptă pițărăii (colindătorii) care vin la colindat pe la miezul nopţii până dimineaţa, în funcţie de vârstă. Ei colindă din casă în casă, apoi sunt primiţi în ogradă unde primesc nuci, mere şi răchie; răchia este adunată într-o damigeană  e vătav(conducătorul colindătorilor); acesta are pe faţă o mască pentru a nu fi recunoscut; spre dimineaţă veneau la colindat copii mai mici.

 Tot în această seară, tinerii se adunau pe la case în grupuri de fete şi feciori şi se mascau: baieţii purtau măşti de femei iar fetele purtau măşti de bărbaţi, apoi plecau prin sat. Se adunau în mai multe case unde începeau să danseze : fetele cu maşti de băiat luau câte o tânără la joc iar băieţii, cu măşti de fete luau câte un fecior; în timpul jocului mascaţii sărută perechea aleasă. Acești mascaţi purtau numele de Bloji.

AJUNUL CRĂCIUNULUI 2015- 24 DECEMBRIE. Tradiţii şi obiceiuri de AJUNUL CRĂCIUNULUI:

 În Bucovina, se crede că toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii să dispară iar satul să fie curat în noaptea de Crăciun; de asemenea se spune că este un mare păcat dacă o gospodărie are uşa închisă în ajunul Crăciunului şi nu poate să-i primească pe colindători.

Despre moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se știe despre moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți, scrie traditii-superstitii.ro.

Conform tradiției Maica Domnului înainte de a naște a cerut ajutor lui moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moș Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moș Crăciun.

Etichete: ajunul Crăciunului, ajunul craciunului 2015, traditii ajunul craciunului

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h