ALERTĂ de căpuşe în Capitală. Zeci de oameni au ajuns la spital. Cum le îndepărtăm ÎN SIGURANŢĂ



CĂPUŞE BUCUREŞTI. Cum scoţi o căpuşă. Alertă de căpuşe în Capitală. Zeci de oameni cad victime, iar mai mult de jumătate sunt copii. Medicii de la Institutul "Matei Balş" spun că zilnic, vin cel puţin 50 de pacienţi înţepaţi de căpuşe.

Capuse
Căpuşe

CĂPUŞE BUCUREŞTI. Cum scoţi o căpuşă.  Zeci de oameni, cei mai mulţi fiind copii, au ajuns la spital, înţepaţi de căpuşe, potrivit medicilor de la Institutul "Matei Balş".

Oamenii, dar şi autorităţile, trebuie să ia urgent măsuri pentru a evita creşterea numărului de căpuşe care ar putea afecta populaţia.

Măsurile de protecţie personale sunt cele mai importante. Cei care merg în parcuri, păduri, câmpuri cu verdeaţă multă trebuie să poarte pantalni lungi şi şosete de culoare deschisă. De asemenea, pot fi folosite nişte substanţe de protecţie (o subtanţă activă care dă rezultate este dietil toloamida sau aşa numitul DEET) pentru câteva ore.

Dar cel mai important este să fie verificate hainele şi pielea.

CĂPUŞE BUCUREŞTI. Cum scoţi o căpuşă.  Pe 24 aprilie, Centrul de Protecție a Plantelor a început aplicarea tratamentelor în parcurile: Herăstrăul Vechi, Herăstrăul Nou, Miorița, Bordei, Floreasca, Cișmigiu și Cartierul Francez. "Primarul general, Gabriela Firea, face un apel către primăriile celor șase sectoare ale Capitalei, precum și către toți deținătorii/ administratorii aliniamentelor stradale să inițieze astfel de tratamente, în așa fel încât să fie obținute rezultate optime pe toată suprafața municipiului București", precizează PMB.

Modul de aplicare și obligativitatea efectuării acestor tratamente sunt reglementate de HCGMB nr. 53/ 2012.

Potrivit acestui act normativ, "toți deținătorii/ administratorii/ proprietarii de spații verzi de utilitate publică aflate pe teritoriul municipiului București — parcuri, grădini publice, liziere de păduri, locuri de joacă — au obligația să efectueze tratamente de combatere a căpușelor, anual, în lunile mai-iunie și septembrie. Tratamentele se vor executa și în lunile iulie și august în cazul în care se înregistrează ploi frecvente, precum și ori de câte ori este necesar, până la înlăturarea focarului".

Tratamentele se execută cu Fendona 15 SC și se vor repeta la un interval de 15 zile după finalizarea ultimului tratament, se mai arată în comunicat. Toate produsele insecticide utilizate, atât cele pentru combaterea țânțarilor, cât și cele pentru combaterea căpușelor, au o toxicitate redusă pentru om și animalele de companie, precum și pentru vegetație.

"Tratamentele se vor repeta până la dispariția focarelor de căpușe", menționează sursa citată.

Muşcăturile de căpuşe sunt, de obicei, nedureroase. În cele mai multe cazuri, oamenii nici nu observă că au fost muşcaţi de o căpuşă. Căpuşele mici, cum ar fi căpuşa de căprioară, care transmite boala Lyme, este atât de mică, încât este aproape nedetectabilă.

Muşcătura de căpuşă poate cauza simptome doar după ce cade insecta. Totuşi, unele persoane pot observa roşeaţă locală, mâncărime, arsură şi rareori durere intensă, locală înainte sau după ce cade căpuşa.

CĂPUŞE BUCUREŞTI. Cum scoţi o căpuşă.  Manifestările bolilor transmise de căpuşe debutează la câteva zile sau săptămâni după muşcătură. De aceea, medicii nu pot suspecta imediat o boală provocată de căpuşe.

După muşcătura unei căpuşe, oamenii pot dezvolta următoarele simptome care pot fi provocate de agenţii patogeni care se transmit în timpul muşcăturii: febra, simptome asemănătoare gripei, amorţeală, erupţii cutanate, slăbiciune, durere şi inflamaţie a articulaţiilor, palpitaţii, scurtarea respiraţiei, greaţă şi vărsături.

Cum se manifestă boala Lyme

În evoluția bolii Lyme au fost descrise trei etape.

Stadiul I

Primul semn al infecției este eritemul migrator. Din păcate, acesta apare în numai 60-80% din cazuri și de aceea absența lui nu înseamnă întotdeauna absența infecției – cu alte cuvinte, există 20-40% șanse ca individul să fie infectat, dar să nu prezinte eritemul, potrivit medicologia.info. Totuși, dacă acesta apare, el este patognomonic și certifică diagnosticul de borrelioză Lyme.

Citeşte şi SĂNĂTATEA TA: Cum îţi dai seama ce insectă te-a muşcat

Eritemul migrator apare ca o erupție cutanată roșiatică, centrată de locul de atașare a căpușei. În timp, acesta se extinde centrifug mărindu-și suprafața. În această etapă, infecția poate asocia și un sindrom pseudogripal, manifestat prin: febră, astenie, oboseală, dureri de cap, dureri articulare, dureri musculare, limfadenopatii (ganglioni umflați). Netratat, eritemul migrator dispare în câteva săptămâni.

Stadiul II

În jumătate din cazurile netratate, la câteva zile după apariția eritemului, se pot observa erupții secundare multiple (eritem migrator multiplu). Acestea marchează debutul celei de-a doua etape în evoluția bolii Lyme, care va fi caracterizată și de manifestări extracutanate. Stadiul II se poate instala la distanță de câteva săptămâni sau chiar luni de la momentul mușcăturii de căpușă. Simptomele specifice sunt:

  • manifestări musculoscheletale: atralgii, artrite – dureri, tumefieri sau inflamații ale articulațiilor
  • neurologice: neuropatii de nervi cranieni -pareza facială, sau de nervi periferici (pareze sau plegii în alte teritorii), radiculopatii, meningită (semne ale iritației meningeale – redoare de ceafă, fotofobie), encefalopatie – stări confuzionale, tulburări de memorie, atenție, somn, personalitate etc.).
  • cardiace: tulburări de ritm și de conducere la nivelul inimii, miocardită, pericardită – afectarea cardiacă putându-se manifesta prin stări de amețeală, episoade de sincopă (pierderea conștienței), palpitații, dispnee, dureri în piept.

Stadiul III

Cel de-al treilea stadiu se poate instala la distanță de câteva luni sau ani de la infecția inițială cu bacteria Borrelia burgdorferi transmisă de căpuşe. La nivel cutanat se manifestă prin acrodermatita cronică atrofică care are o localizare acrală, adică afectează extremitățile (fețele dorsale ale mâinilor/picioarelor, coatele, genunchii). Inițial tegumentele apar decolorate și sunt inflamate, eritematoase, pentru ca ulterior acestea să devină atrofice, la atingere semănând cu foile de țigară.

Principalele simptome sunt cele reumatologice și neurologice: encefalopatia subacută, encefalomielita cronică progresivă, neuropatii.

Citeşte şi BOLI greu de diagnosticat

Encefalomielita din borrelioza Lyme este rară, dar extrem de gravă. Simptomele sale se pot intensifica continuu, gradual sau alternând cu momente de ameliorare între atacuri acute. Cele mai frecvente sunt: hemipareza, pierderea auzului, disfuncții ale vezicii urinare, convulsii, afectare cognitivă. De asemenea, poate evolua chiar și cu parapareza spastică sau tetrapareză.

Ce trebuie să faci dacă te-a mușcat o căpușă

E foarte important să îndepărtăm căpușa cât mai repede posibil, însă ţinând cont de câteva sfaturi. Se consideră că agenții patogeni pe care îi poate transmite o căpușă pătrund în organismul nostru numai dacă respectiva căpușă a stat atașată de piele (prin mușcătură) timp de cel puțin 36-48 de ore. Așadar, dacă îndepărtăm căpușa în primele două zile de la implantare, riscul de a contracta boala Lyme este extrem de mic.

Pentru îndepărtarea căpușelor, este total contraindicat să folosiți metode "tradiționale" precum aplicarea de căldură/ceară/acetonă/ulei/vaselină/benzină pe căpușă, deoarece scopul nostru este să desprindem cât mai repede căpușa, nu să așteptăm să se arunce ea singură de pe noi. De asemenea, orice agresiune asupra căpușei o poate determina să-și deverseze conținutul stomacal în organismul nostru, și odată cu el potențiale virusuri și bacterii, ceea ce trebuie să evităm cu orice preț.

Ca să desprindem căpușa, avem nevoie de o pensetă. Trebuie să încercăm să fixăm penseta pe capul căpușei și cât mai aproape de piele posibil. Scopul este să extragem căpușa cu tot cu cleștii cu care s-a atașat, nu numai corpul său. Restanța capului la nivelul tegumentului poate duce la inflamație locală și infecție. Tragem cu atenție, dintr-o singură mișcare, dar nu brusc și fără să smulgem sau să răsucim căpușa. Sub nicio formă nu trebuie să strivim corpul căpușei.

După ce am eliminat căpușa, ne spălăm pe mâni și folosim tot apă și săpun pentru a spăla porțiunea de piele afectată, și apoi aplicăm soluție antiseptică (spirt sau iod/betadină). Se poate folosi local și un unguent cu antibiotic.

Dacă aparatul bucal al căpușei a rămas în rană, putem aștepta să dispară de la sine, iar leziunea ar trebui să se vindece în câteva zile. Totuși, în această situaţie, există riscul ca la locul mușcăturii să apară o infecție. În cazul în care observați apariția unor probleme de sănătate inexplicabile în termen de o lună de la momentul muşcăturii, trebuie să informaţi medicul despre data calendaristică la care a avut loc incidentul și despre zona de pe corp în care s-a produs.

Citeşte şi Cum arată căpuşele şi cum te fereşti de ele

CĂPUŞE BUCUREŞTI. Cum scoţi o căpuşă.  Singura soluţie de a vă proteja este să vă acoperiţi laba piciorului, să vă îmbrăcaţi corespunzător şi să staţi departe de iarbă, mai ales în perioada mai-iunie, când activitatea căpuşelor este intensă sau după ce plouă şi este foarte cald afară.

Odată cu venirea sezonului cald, apar şi căpuşele. Important este ca, atunci când găsiţi o căpuşă în pielea animalului, să nu încercaţi să o desprindeţi trăgând-o cu unghia, doarece riscaţi să o rupeţi şi să îi rămână capul în piele, putându-se astfel infecta. 

PENSETĂ. Ca să desprindem căpușa, avem nevoie de o pensetă. Trebuie să încercăm să fixăm penseta pe capul căpușei și cât mai aproape de piele posibil. Scopul este să extragem căpușa cu tot cu cleștii cu care s-a atașat, nu numai corpul său. Rămânerea capului la nivelul tegumentului poate duce la inflamație locală și infecție. Tragem cu atenție, dintr-o singură mișcare, dar nu brusc și fără să smulgem sau să răsucim căpușa. Sub nicio formă nu trebuie să strivim corpul căpușei.

Dacă aparatul bucal al căpușei a rămas în rană, putem aștepta să dispară de la sine, iar leziunea ar trebui să se vindece în câteva zile. Totuși, în această situaţie, există riscul ca la locul mușcăturii să apară o infecție. În cazul în care observați apariția unor probleme de sănătate inexplicabile în termen de o lună de la momentul muşcăturii, trebuie să informaţi medicul despre data calendaristică la care a avut loc incidentul și despre zona de pe corp în care s-a produs.

SPIRT. Se ia un tampon de vată, se îmbibă bine în spirt şi faci duş la căpuşă. Storci spirt bine peste ea, o atingi uşor, NU freci locul ca se rupe si nu e de bine! Vei vedea ca-i da drumul catelului.

PRAF DE PURICI. Praful de purici se presară în zona unde e căpuşa. În 3-4 ore moare, apoi se usucă şi cade.

ACETONĂ. Înmoaie puţină vată în acetonă şi pune compresa peste parazit. Va ieşi singură.

BĂŢ DE CHIBRIT. Umezeşte un băţ de chibrit şi plimbă capul cu fosfor în jurul căpuşei. Mirosul este foarte atractiv pentru acest parazit şi va scoate capul din pielea animalului pentru a se apropia de fosfor.

SARE FINĂ. Cu toţii ştim o mulţime de metode pentru a îndepărta căpuşele atunci când s-au ataşat de piele, însă niciuna nu funcţionează la fel de bine ca aceasta. Unele persoane freacă zona afectată cu ulei, altele spală cu săpun şi altele folosesc penseta pentru a scoate căpuşa. Dacă vrei să scapi de o căpuşă, pune sare fina pe locul in care s-a atasat capusa si aplica un bandaj umed. In 20 de secunde capusa va iesi singura.

ATENŢIE! Nu folosiţi degetele pentru desprinderea sau omorârea căpuşei! Nu aveţi nici un motiv să vă doriţi să fiţi în contact cu o căpuşă care poate fi purtătoare de boli. Sub nici o formă nu zdrobiţi căpuşa cu degetele. Conţinutul căpuşei vă poate transmite boli periculoase. Atunci când extrageti o capusă din pielea câinelui, sângele parazitului ia contact cu pielea omului, riscand astfel ca atât câinele, cât şi persoana, să contacteze Babesioza şi/sau Lyme – boli foarte grave ce afectează sistemul nervos, muscular şi organele interne, ducând rapid la deces.

CĂPUŞE BUCUREŞTI. Cum scoţi o căpuşă.  După intervenţia de extragere, se tamponează bine cu betadină sau iod şi trebuie consultat un doctor.

In fotografii capusele par uriase. In realitate, insa, sunt foarte foarte mici. Capusele au patru stadii de dezvoltare, de la ou, larva, nimfa si adult. Nimfele abia daca ating dimensiunea bobului de mac, iar adultii pe cea a unui bob de susan. Doar cand sunt satule sunt gigantice.

Oamenii trebuie să fie atenţi când vin din drumeţie, dacă au un punct roşu care nu era normal să fie acolo. Poater fi o căpuşă care s-a înfipt în tegument şi care a început să se hrănească. După câteva ore, căpuşa se desprinde, reia ciclul vital. La animale, oamenii scot singuri căpuşele. Nu există risc decât dacă ai răni. Apoi, grădina trebuie orecum întreţinută. Căpuşele sunt mari iubitoare de umezeală şi atunci toate zonele umbrite din grădini pot adăposti căpuşe, de aceea iarba trebuie bine tunsă. De asemenea, tufişurile îngrădite cu pietre expuse la soare ar fi eficiente. Stropirea ierbii cu insecticide nu este benefică pentru că sunt distruse şi insectele bune.

Cele mai periculoase căpuşe pot transmite şi virusuri şi paraziţi. În 1999 an avut o epidemie de encefalită de căpuşă, produsă de un virus care este virusul encefalitei de căpuşă, care este tot o rudă a lui West Nile şi care s-a produs nu din cauza unor muşcături sau înţepături de căpuşe, ci din cauza laptelui nefiert. Deci şi laptele nefiert provenind de la animale care au fost infectate cu virusul encefalitei de căpuşă poate să transmită la om virusul şi să creeze viremie şi toate condiţiile bolii.

Boala Lyme a fost inclusă în sistemul national de supraveghere în anul 2015.

Vezi: Cum să ţii căpuşele departe de curtea ta

CĂPUŞE BUCUREŞTI. Cum scoţi o căpuşă.  În România, cea mai răspândită specie de căpuşă este Ixodes ricinus, la fel ca şi în multe ţări din întreaga lume, specia care poate transmite Borrelioza Lyme.

Căpuşele sunt hectoparaziţi, adică paraziţi de suprafaţă atât la om-accidental, cât şi la animale-preferenţial, ce au nevoie de gazde, sunt hematofage, se hrănesc cu sânge. Sângele este utilizat de căpuşe pentru a năpârli şi a ajunge la maturitate şi, desigur a produce ouă care refac ciclul vital. Despre căpuşe se se pot spune foarte multe lucruri, important este că ele sunt artropode, adică vectoare, nu sunt insecte, sunt rude cu acarienii. Sunt artropode vectoare, ele prin ciclul lor de viaţă implică gazde şi pot transmite, în procesul de hrănire, diverse boli, respectiv,agenţi patogeni, care dezvoltă boli în aceste gazde. De pildă, cea mai cunoscută şi cea mai răspândită la noi, în liziera pădurilor , dar şi pe pajişti, dar şi în Europa şi în lume, este căpuşa Ixodes ricinus, care este o căpuşă de mici dimensiuni şi care poate transmite Borrelioza Lyme, care este o boală insidioasă, gravă, care dacă nu este tratată la timp poate să ajungă la deces", a explicat Alexandru Vladimirescu, cercetător ştiinţific gradul l la Institutul Cantacuzino, Laboratorul de entolologie medicală.

Agentul etiologic al bolii este o bacterie, o spirochetă, Borrelia. Sunt mai multe specii de Borrelia în ţara noastră.

"Sunt trei specii circulante, atâta am identificat noi, până acum, prin teste moleculare. Nu toate căpuşele din specia Ixodes ricinus pot să transmită această Borrelia, adică Borrelioza Lyme. Testele pe care le-am făcut la nivel molecular arată că una din patru căpuşe poate să prezinte acest agent patogen şi că agentul patogen produce boala în general la om, având manifestări evidente uneori, alteori puţin evidente. De cele mai multe ori apare o zonă inflamată, zona unde căpuşa s-a hrănit, ulterior pata aceea numită şi eritem migrator se poate locaiza peste câteva săptămâni sau câteva luni în altă regiune şi atunci este destul de uşor să ne dăm seama că ceva s-a întâmplat. Probabil am fost undeva, am luat o căpuşă care s-a hrănit şi probabil ne-a transmis această bacterie", a explicat Alexandru Vladimirescu. Potrivit acestuia, există scheme de tratament medicamentos bazate pe antibiotice care în general au efect.

"Boala, luată din pripă, se poate trata fără a exista sechele. Dacă boala nu este tratată, pot apărea sechele, iar tratamentele cu antibiotic nu mai sunt aşa eficiente, boala se poate croniciza şi poate produce paralizii şi chiar moartea", a mai spus Vladimirescu.

Etichete: căpuşe, deratizare, parcuri Bucureşti, tratament anticapuse, tratament impotriva capuselor

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE