BILANŢUL DNA. Kovesi: "Nu am prins toţi corupţii". Iohannis şi Cioloş, la prezentarea raportului



Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, joi, la prezentarea raportului anual al Direcției Naționale Anticorupție, că, în 2015, procurorii anticorupţie au investigat cel mai mare număr de demnitari  într-un an. Kovesi a precizat că dosarele instrumentate arată că "nu am prins toti corupţii" şi a criticat faptul că unii condamnaţi sunt eliberaţi condiţionat "folosind tertipuri administrative" sau fără să fi achitat prejudiciul. La prezentarea raportului DNA au fost prezenţi şi președintele Klaus Iohannis, precum și premierul Dacian Cioloș.

Sefa DNA, Laura Codruta Kovesi
Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi
Foto: adevarul.ro

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, joi, raportul anual al Direcției Naționale Anticorupție. Kovesi a spus că, cifrele din 2015 sunt mult mai mari decât cele din anul precedent, arătând că un premier, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori au fost trimişi în judecată în 2015, de cinci ori mai mulţi decât în urmă cu doi ani.

"În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an", a arătat Kovesi, citată de Agerpres.

Procurorul şef al DNA a mai precizat că instituţia pe care o conduce a instituit în 2015 măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro, acestea fiind "cele mai impresionante cifre de la înfiinţarea DNA".

Șefa DNA a adăugat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul precedent, iar numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public s-a triplat:

"Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată. O treime din președinții de consilii județene sunt trimiși în judecată. Este o coincidență? Este o legătură între funcția publică și bugetul administrat? Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public. (...)

Este bine că avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție? Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate? Răspunsul trebuie să-l dea societatea. Dosarele aflate în lucru ne arată însă că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă".

Potrivit şefei DNA, totalul banilor dați ca mită s-a ridicat la suma de 431 milioane euro, "o sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018" şi "există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată":

"De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți.  Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită. Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor".

Kovesi a mai spus, că, în dosarele DNA cu decizii definitive, statul român are de recuperat circa 200 milioane euro şi a menţionat că activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în ședințe de judecată.

"Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%. (...)

Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții", a transmis Kovesi.

Şefa DNA a mai spus că principala provocare e cresterea continua a volumului de activitate: "Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor. (...) În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an", a conchis șefa DNA.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș au fost prezenţi joi la prezentarea raportului anual al Direcției Naționale Anticorupție.

Activitatea DNA a fost marcată în anul 2015 de o serie de ''premiere'' pentru Justiția din România: anchetarea și ulterior trimiterea în judecată a unui prim-ministru în funcție — Victor Ponta și reținerea unui judecător al Curții Constituționale — Toni Greblă și a primarului Capitalei, Sorin Oprescu.

Totodată, anul trecut, s-a înregistrat cel mai mare număr de demnitari trimiși în judecată și s-a cerut încuviințarea pentru reținerea și arestarea preventivă a unui ministru în funcție — ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov. În 2015 au fost reținuți și trei primari de sector din Capitală — Marian Vanghelie (sectorul 5), Andrei Chiliman (sectorul 1) și Cristian Popescu Piedone (sectorul 4).

"Între persoanele trimise în judecată până la data de 30 noiembrie (11 luni ale anului 2015) figurează patru persoane care au deținut funcția de ministru, 20 actuali sau foști membri ai Parlamentului, 24 de persoane cu funcție de autoritate la nivel local (14 primari de municipii, nouă președinți de consilii județene și un prefect), precum și o persoană care, la data trimiterii în judecată, deținea funcția de prim-ministru. Au existat situații în care aceeași persoană, având una din funcțiile sus menționate, a fost trimisă în judecată în dosare diferite. Din estimările preliminare, comparativ cu anii precedenți, reiese că este cel mai mare număr de demnitari trimiși în judecată în decursul unui an. Potrivit estimărilor aferente celor 11 luni ale acestui an, rata de condamnare în dosarele DNA se menține la nivelul de 90%, ceea ce arată calitatea probațiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum și profesionalismul procurorilor care lucrează la DNA", potrivit unei informări a DNA.

Etichete: bilant DNA, bilant DNA 2015, dacian ciolos, DNA, Klaus Iohannis, Laura Codruţa Kovesi

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE