BUCUREŞTIUL, la 39 de ani de la cutremurul din 1977. Marele pericol din CENTRUL VECHI GALERIE FOTO



Centrul Vechi al Bucureştiului abundă de clădiri vechi, neconsolidate, în care numeroase afaceri îşi desfăşoară activitatea nestingherite punând astfel în pericol viaţa locuitorilor Capitalei. Refacerea acestei zone turistice importante a implicat de multe ori doar crearea unei faţade potrivite pentru clădire, fără să se ţină cont de consolidarea ei. În acelaşi timp, bulinele roşii par să dispară mai repede decât măriţişoarele de pe tarabe la început de martie.

Au trecut 39 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Pe 4 martie, un seism cu magnitudinea de 7,4 lovea România, foarte multe clădiri fiind distruse şi avariate. Peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa în acea zi fatidică. Bucureştiul a fost devastat. 1.424 de bucureşteni au pierit, îngropaţi sub dărâmături.

La aproape 40 de ani distanţă, Bucureştiul este pândit de un nou dezastru în cazul unui cutremur mare. Zeci de clădiri sunt în pericol să se prăbuşească, iar măsurile de consolidare cu greu dau înainte. Centrul Vechi riscă să ajungă un morman de moloz.

Legislaţia actuală interzice desfăşurarea de activităţi economice în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, însă numeroase afaceri bucureştene au continuat să nu ţină cont de aceste prevederi şi să se bucure mai departe de profitul obţinut de pe urma acestor practici.

Astfel, de la baruri şi saloane de înfrumuseţare, până la case de pariuri sau magazine, toate sunt în continuare deschise, atât în Centrul Vechi, cât şi în alte zone ale Capitalei. Clădiri pline de istorie au ajuns să fie distruse de timp şi de indiferenţa autorităţilor, iar locatarii se tem sau refuză să discute aceste probleme importante care le pun în pericol siguranţa. 

Cu toate că faţadele multor clădiri sunt refăcute, iar cunoscuta bulină roşie lipseşte cu desăvârşire, curţile interioare ale unor astfel de proprietăţi din Centrul Vechi demonstrează riscurile la care sunt supuşi atât cei care le locuiesc, cât şi oamenii care trec zilnic pe lângă ele.

Mergând la pas prin Centrul Vechi, doar cei care deţin lista Primăriei cu clădirile încadrate în clasa I de risc seismic pot să înţeleagă pericolele la care se supun.

Astfel, strada Covaci numărul 10 adăposteşte barul Bazaar, ticsit cu turişti străini şi bucureşteni deopotrivă. Mai mult, la etaj se află Atelierul de Haine, un magazin de îmbrăcăminte, iar un anunţ de deasupra anunţă vânzarea unui apartament. Cu toate acestea, bulina roşie lipseşte, iar faţada a fost refăcută, dând impresia unei clădiri solide. Singurul lucru care aminteşte de faptul că această clădire este considerată un pericol public de Primărie este curtea interioară, aflată într-o stare deplorabilă, cu semne clare de rezistenţă slabă. Clădirea datează din 1890.

De asemenea, Strada Franceză numărul 52 adăposteşte o sală de jocuri electronice în cadrul unui bloc din 1934, neconsolidat.

Poate cea mai reprezentativă stradă din Centrul Vechi, stradă Lipscani, adăposteşte la numărul 29 un pericol iminent. În timp ce în faţă se află un restaurant şi un salon de înfrumuseţare, în spate, pereţii clădirii de 7 etaje construită în 1934 stau să cadă.

 

Cutreierând străzile Centrului Vechi, cu domnişoare draguţe care te invită să bei o bere rece şi să te relaxezi la terasă, poţi ajunge şi pe strada Smârdan numărul 18, acolo unde se află un bloc construit în 1940. Cu toate acestea, la parter se află un salon de înfrumuseţare, iar pe colţ, un bar de noapte care nu dădea semne că şi-ar fi încheiat activitatea, în timp ce la etaj se află o agenţie de asigurări. Cu toate acestea, curtea interioară se află într-o stare deplorabilă, la fel şi faţada.

O altă clădire care încă adăposteşte un bar, cu toate că deasupra localului se află o bulină roşie este renumitul City Bloc, poate singura cladire art deco din Bucureşti. Blocul-turn Tehnoimport, amplasat la intersecţia strazii Doamnei cu strada Academiei, a fost construit în prima jumatate a secolului XX, în anul 1935 de către arhitectul Harry Stern, fiind considerat un monument istoric. Turnul cilindric a creat o arhitectura dinamică şi extrem de interesantă pentru perioadă respectivă. În timp ce majoritatea afacerilor care îşi desfăşurau activitate acolo s-au închis, un local continuă să funcţioneze.

O altă stradă plină de istorie, dar în acelaşi timp periculoasă în caz de risc seismic este strada Blănari. Aici, se află atât cel mai vechi bar din Bucureşti, Club A, cat şi o serie de alte clădiri istorice lăsate în paragină.

Reprezentanții CLUB A susțin însă că imobilul este sigur și au depus o expertiză tehnică a clădirii la Primăria Capitalei, cerând ca aceasta să fie scoasă de pe lista clădirilor cu bulină. Detalii, aici.

Clădirea în care se află se numeşte Imobil Clubul Arhitecților, fiind o clădire interbelică de raport a Asociației Funcționarilor din Comerț Industrie în stil neoromantic. Aceasta a fost construită pe locul unui vechi han demolat în 1935 de la care se mai păstrează curtea interioară cu coloane din piatra și obloane.

 

O altă clădire din Centrul Vechi nu adăposteşte nicio afacere, dar, de-a lungul vremii, a fost o clădire extrem de importantă a acestei străzi. Astfel, pe strada Blănari numărul 5 în 1925 a fost construit Hotel Kiriazi. Astăzi, în această incintă locuiesc mai multe familii într-o clădire pregătită aproape să se dărâme, iar sigurul lucru care aminteşte de vremurile de mult apuse este doar mozaicul de la intrare care încă păstrează numele hotelului. 

Până acum, doar 73 de clădiri din Bucureşti au fost consolidate, din cele 181 încadrate în clasa I de risc seismic care presupun un pericol public. Dintre acestea, 18 au reuşit să fie reparate prin programul PMB-Guvern, în timp ce alte 55 au fost consolidate din surse proprii ale proprietarilor.

Cu toate acestea, legislaţia în vigoare presupune acordul tuturor proprietarilor atunci când vine vorba de astfel de proiecte, lucru care de multe ori pune probleme autorităţilor care au practic mâinile legate în cadrul unui astfel de demers, chiar dacă sumele destinate consolidării se recuperează printr-un sistem de rate fixe, fără dobândă, în maxim 25 de ani, iar familiile care au venituri sub salariul mediu net sunt scutite de la plata ratelor. 

"Această operaţiune a consolidării, care este cea mai costistioare, dar poate să conducă spre un produs viabil, care să aibe o utilizare corectă a viitorilor clienţi să zic. Cu toate acestea, proprietarii nu îşi permit aceste costuri suplimentare. Aceste problematici există în foarte multe state lovite de către cutremure, în care puterea centrală sau finanţele publice s-au implicat în aşa numitele operaţiuni de tip sertar. Au dislocat populaţia afectată şi au finaţat integral consolidarea, de exemplu în capitala Mexico City.

Cine a putut să intre în program şi să îşi recâştige proprietatea prin calculul faţă de valoarea iniţială a proprietăţii şi ce s-a investit şi-a recâştigat-o, au luat credite sau  dacă nu acel spaţiiu a fost scos la licitaţie şi cumpărat de către alţii. S-au găsit soluţii viabile şi cu instrumente financiare ca aceste lucruri să se întâmple într-un ritm rapid.  În acest mod, Mexico City a fost refăcut în doar doi ani de la cutremur. Deci, există instrumente sau exemple în acest sens, totul este să ai voinţă politică", a declarat profesor doctor arhitect Cristina Olga Gociman, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.

Chiar dacă clădirile de locuit au prioritate pentru consolidare, directorul proiectului de cercetare Urbans Risk, Cristina Olga Gociman consideră ar trebui protejate în primul rând valorile naţionale, acele clădiri de o importanţă majoră pentru un număr mare de cetăţeni. Urbans Risk este un proiect bazat pe strategii de arhitectură şi urbanism menite să reducă riscului seismic în zonele protejate.

"Eu consider că cele mai afectate clădiri şi clădirile cu cel mai mare risc seismic sunt în general valorile naţionale. Este important să cunoaştem cea ce este fundamental pentru bucureşteni, din punct de vedere al identităţiilor lor culturale, ca cetăţeni, ca cei care aparţin unor comunităţi. Dacă vor dispărea anumite simboluri naţionale sau anumite clădiri reper, de exemplu chiar subiectul actualului concurs pentru Muzeul Naţional de Istorie al României, care are un proiect de consolidare demarat incomplet şi stituaţia în care el va cădea, foarte multe componente de tezaur vor fi extrem de afectate.

De asemenea sunt clădirile monument de pe calea Victoriei, cum ar fi clădirea CEC-ului, care este o clădire interbelică extrem de valoroasă. Sunt o gramadă de clădiri. În caziul celor de locuit, nu poţi să iei în calcul acest pericol", a adăugat Cristina Olga Gociman.

 

 

Etichete: centru vechi, cladiri bulina rosie, cladiri bulina rosie Bucuresti, cladiri risc seismic, cladiri risc seismic bucuresti

0/1 COMENTARII
primarele
04 Mar 15:21
+0
VOTURI
-0
Lasa ca vine el asta din 2016 si pe langa el, ala din 77 va fi nimic. Bucurestiul va fi un camp de moloz iar tatucu' Ceasca nu va mai aparea in ARO sa il salveze.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE