Bucureștiul vrea titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Care sunt șansele



Bucureștiul va aplica pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, alături de alte orașe din țară, printre care Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Prima etapă, preselecția, va avea loc în decembrie 2015. Va fi a doua oară când România va deține acest titlu, după ce Sibiul a fost capitala culturii europene în 2007. 

Mai multe orașe din țară și-au anunțat intenția de a participa la preselecția organizată de Ministerul Culturii, pentru desemnarea orașului care va deține, în 2021, titlul de Capitală Culturală Europeană, din partea României. Printre orașele care și-au anunțat deja intenția de a se înscrie se află București, dar și alte orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila și Brașov.

Bucureștiul va trebui să își depună candidatura oficială până în 10 octombrie 2015, urmând ca în decembrie, un juriu format din zece experți internaționali și doi experți din România să analizeze dosarele de candidatură ale orașelor. Cele care vor trece de etapa preselecției vor intra în cea de-a doua etapă, în care vor avea la dispoziție 6 luni pentru a implementa măsurile recomandate de juriu. Orașul câștigător va fi desemnat în septembrie 2016.

Dacă Bucureștiul va câștiga titlul de Capitală Culturală Europeană, va avea la dispoziție 5 ani pentru a pregăti activitățile ce urmează a fi implementate în 2021. 

Principalul criteriu de selectare a orașului câștigător îl reprezintă nivelul de implicare al cetățenilor în domeniul cultural al orașului și gradul în care cultura este utilizată drept un instrument de dezvoltare al acestuia. 

ARCUB (Centrul Cultural al Municipiului București) a fost desemnat de către Consiliul General al Primăriei București pentru a coordona proiectul care lansează candidatura orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Agenda proiectului vizează trei mari etape, ce își propun indentificarea nevoilor comunității locale și stabilirea metodelor prin care cultura poate fi utilizată în vederea satisfacerii acestora: memoria, explorarea, imaginarea. Fiecare din cele trei etape presupune o serie de activități specifice. 

Ce așteptări au bucureștenii

Conform unei cercetări derulate de ARCUB în fiecare sector din București, principala cerință a locuitorilor Capitalei în ceea ce privește cultura și subiectele aferente, este legată de faptul că toate activitățile culturale ale orașului se desfășoară în zona centrală, cartierele și zonele periferice fiind lipsite aproape în totalitate de astfel de activități. De asemenea, bucureștenii vor mai multe spații verzi, în special parcuri de mari dimensiuni, pentru recreere. 

Șansele Capitalei

Potrivit organizatorilor, mărimea Bucureștiului poate fi un avantaj în cadrul competiției, dar și un dezavantaj. Capitala dispune de cea mai mare infrastructură culturală din țară, dar și de cea mai mare populație și suprafață. Organizatorii spun că pentru un oraș cu două milioane de locuitori, implicarea unui procent cât mai mare de cetățeni în activități culturale, așa cum cere juriul care va analiza candidaturile orașelor din țară, este mult mai dificilă de realizat decât în orașele mici. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ARCUB face un apel la toate instituțiile publice din București, la ONG-uri și la cetățeni, pentru a se implica în proiectul de candidatură al Capitalei. 

Titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut de un oraș din România în 2021, alături de un alt oraș din Grecia. Nu este pentru prima dată când un oraș al țării deține acest titlu. Municipiul Sibiu a fost Capitala Culturală Europeană în 2007, alături de Luxemburg. 

 

Etichete: arcub, Bucureşti, București 2021, București capitala culturala europeana 2021, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Bucureşti

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE