Care este secretul celei mai grandioase staţii de metrou din Bucureşti



Datorită deschiderii foarte mari şi a lipsei de coloane sau stâlpi, staţia Titan a rămas încă de la inaugurare una dintre cele mai impresionante din totalul de 49, cât numără reţeaua de metrou bucureşteană. Bolta de deasupra peroanelor şi a liniilor de metrou, care are o deschidere foarte mare, a fost o idee ce a prins greu, la vremea respectivă. Norocul proiectanţilor a stat într-o planşă, cu o viziune arhitecturală a staţiei, care i-a lăsat cu gura căscată până şi pe Elena şi Nicolae Ceauşescu. „A fost o ambiţie care s-a transmis de jos în sus. După ce s-a hotărât amplasamentul staţiei interveneau inginerii, tehnologii şi arhitecţii. Arhitecţii au fost cei care «au împins» lucrarea spre boltă. Nu s-a opus nimeni. Norocul nostru a fost că aveam pe cineva bun la perspective şi a desenat staţia cu reflexe în pardoseală şi oameni pe peron. Planşa care a ieşit a fost fenomenală”, explică pentru B365.ro arhitectul Gheorghe Beznilă, care a făcut parte din echipa de proiectanţi a Magistralei 1 de metrou - o echipă de ingineri şi arhitecţi recrutaţi din toate companiile statului de profil ale acelei perioade. Modul în care s-a lucrat la staţia Titan a presupus o tehnică revoluţionară. În 1977 şantierul a putut lua fiinţă abia după ce vizionarii au venit cu o soluţie de pionierat pentru acele vremuri. Pentru realizarea staţiei de metrou a fost nevoie de îngheţarea solului, operaţiune realizată cu ajutorul unei impresionante instalaţii cu amoniac. „Staţia a fost foarte bine amplasată şi uşor de executat. Nu a încurcat pe nimeni pentru că este sub parc. A fost un experiment. Metoda îngheţării solului nu se mai aplicase nicăieri în România. Pentru că era la stadiul de pionierat ne-au fost asigurate toate cele necesare”, mai spune arhitectul.

Tehnica aleasă a făcut ca până şi aspectul şantierului să fie ieşit din comun. ”Execuţia a fost rapidă. La Titan am apucat cea mai impresionantă scena pe care am văzut-o în viaţa mea la metrou: schela tavanului. Era pur şi simplu o catedrală!

Staţia „săracului”

Politica în construcţii, impusă de regimul comunist, era funcţionalitatea. Chiar dacă nu prea se făcea rabat de la materiale şi ore de muncă, se trecea uşor cu vederea confortul călătorilor. „Accesele pietonale au fost bine gândite acolo însă n-au fost realizate în totalitate. În momentul de faţă noi avem proiectat un acces peste linia de tramvai, de pe strada Liviu Rebreanu. Acolo trebuia să fie un acces şi se rezolvau probleme cu traficul în zonă”, adaugă Beznilă. Tocmai din aceste motive arhitecţii nu au avut voie să includă în proiect scări rulante. “Lucrarea a fost executată în baza unei politici de săraci. Nu am avut cum să punem escalatoare. Luasem câteva bune de la cehi dar nu ni s-a dat voie, ca arhitecţi, să le includem în toate proiectele. Era stabilit ca până la o adâncime de 3,5 m să nu se pună escalatoare”, continuă proiectantul. Cu toate acestea, faptul că proiectul în sine a plăcut cuplului dictatorial arhitecţii au putut să-şi pună în practică viziunea. „Toţi proiectanţii trebuiau să facă în aşa fel încât să reducă volumul construit în subteran. Aici nu s-a făcut economie. Toate spaţiile tehnologice sunt băgate sub parc, lângă staţie”, conchide arhitectul Gheorghe Beznilă.

La inaugurare, staţia Titan a făcut parte din cel de-al doilea tronson al Magistralei 1 de metrou. Acesta a fost deschis în decembrie 1981 şi a continuat drumul spre est; cele două tronsoane aveau lungimea de 17,5 km. Numărul staţiilor crescuse la 12, nou inaugurate fiind: Mihai Bravu, Dristor, Leontin Sălăjan, Titan, Muncii şi Republica.

Citeşte şi Bucureştiul neştiut: Oraşul subteran de la Piaţa Unirii – de la catastrofă la Magistrala 7

Etichete: gheorghe beznila, lucrări, Metrorex, metroul sa, promo, realitatea, sol, staţie, titan

0/1 COMENTARII
Taranu
09 Mar 11:49
+0
VOTURI
-0
Fara sacrificiu nu se poate.... indiferent de oranduirea sociala comunista sau capitalista... am trait anii aceia ai constructiei statiei, parintii mei au lucrat acolo ... se muncea si sambetele si uneori si duminicile... am lucrat si eu la randul meu o perioada cu multi ani mai tarziu la alte tronsoane de metrou.... erau ingineri foarte bine pregatiti si meseriasi de prima mana.... au adus oameni din toata tara pentru acest santier....Cine nu stie sa nu mai faca comentarii, specialistii de atunci nu mai exista si nici altii nu avem datorita sistemului...pentru ca nu am incurajat industria....toti doresc sa faca facultate ... dar nu s-au gandit nici-o data daca sunt capabili de asa ceva....- s-au desfiintat scolile de meserii... acum in ultimi9i doi ani s-au gandit sa le redeschida.... este prea tarziu pentru moment sa concepem ceva pe cont propriu fara interventie straina..... Concluzia acum oameni buni care este ...
Andrei Costescu
06 Jan 09:27
+0
VOTURI
-0

Frumos,foarte frumos,b365!E bine ca macar acum,dupa 32 de ani,putem afla cate ceva despre aceste realizari,si despre cei carora le datoram aceste lucrari.Poate faceti un serial,ceva in genul asta!Sunt convins ca fiecare statie de metrou are o poveste a ei.

un cititor
05 Jan 17:18
+0
VOTURI
-0

am ajuns azi de rasul lumii,azi doar strainii mai construiesc ceva la noi!nu avem autostrazi dar niciun mare miliardar nu-si face o firma sa construiasca autostrazi!doar plombagii!o sa-l regrete tot mai multi pe IMPUSCATUL!azi tot urmeaza facultati de 2 lei dar nu mai avem meseriasi!

valeriu
05 Jan 15:49
+0
VOTURI
-0

Nu mai ziceti ca comunistii au construit au facut etc

Tudor
05 Jan 17:19
+0
VOTURI
-0

Intr-adevar ei au facut, dar cu pretul imbolnavirilor si deceselor atator oameni. Ca atunci nu exista nici un respect pt om. Exemple foarte bune sunt canalul Dunare-Marea Neagra si Transfagarasan.

hamangiu
05 Jan 13:16
+0
VOTURI
-0

@cititor: Se mai fac si in prezent astfel de lucrari "frigotehnice", dar tehnologia asta este foarte scumpa (ca si atunci, dealtfel) si se foloseste numai in cazuri absolut "disperate", atunci cand sunt epuizate celelalte solutii tehnice.

Exemplu: o astfel de solutie cu frig s-a folosit la construirea tunelului pietonal de legatura intre Gara Basarab si statia de metrou Basarab. S-a folosit si la construirea galeriilor de metrou de sub Bd. Magheru.

Se va folosi probabil si la constructia magistralei de metrou Dr. Taberei-Universitate, probabil la subtraversarea liniilor de tramvai, a intersectiilor cu trafic greu sau in zonele unde solul este suprasaturat cu apa freatica iar realizarea sapaturii doar cu scutul nu este suficienta.

punKreas
05 Jan 13:43
+0
VOTURI
-0

Gresit! Statiile de sub Magheru au fost facute prin metoda sapa si astupa. De altfel, nu stiu cati dintre voi stiu ca sub Magheru se afla un bulevard functional ce poate deservi unei parcari uriase :)

gigel
05 Jan 16:38
+0
VOTURI
-0

Pasajul de legatura dintre gara Basarab si statia de metrou s-a realizat cu tehnologia tevilor metalice "infipte" de catre SC TUNELE SA din Brasov.

andrada
05 Jan 11:14
+0
VOTURI
-0

Ratatul de OPrescu nu o sa faca niciodata asa ceva.

@andrada
05 Jan 19:28
+0
VOTURI
-0

Pai nu o sa faca pentru ca au facut Halaicu,Lis,Piratul si Vindeanu destule.Mare ti-e gradina doamne,nu vezi ca se mai face cate ceva si pe vremea lui Oprescu,daca ceilalti faceau fiecare in parte cam cat a facut el Bucurestiul era azi poate nu ca Barcelona dar macar ca Budapesta.Si cand te gandesti cat ii dau la gioale cei din consiliul general unde majoritatea e PDL.

mario
05 Jan 19:45
+0
VOTURI
-0

atat va duce capul atat postati pe aici.ce dracu va spala si creieru pe acolo pe la pdl?ati uitat cumva de basescu primar sau de vicleanu?de lis?de halaicu?mari realizari au avut oamenii astia.

cititor
05 Jan 08:53
+0
VOTURI
-0

Bravo realizatorilor.De ce azi nu mai facem nimic cu forte proprii? Am lasat totul la straini ,care construiesc scump soi prost iar specialistii nostri ...cine stie ce o mai fi cu ei...

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE