CARTIERUL FERENTARI, implicat într-un amplu proiect de modernizare. Cum se va SCHIMBA



Cartierul Ferentari, unul din cele mai blamate din Bucureşti, ar putea avea o nouă faţă. Celebrele ghetouri, în care stau ilegal oameni ai străzii, dar şi blocurile de locuinţe tip bară, care de aproape 20 de ani se degradează tot mai mult în fiecare zi, urmează să fie incluse într-un amplu proiect de modernizare aprobat de Consiliul Local Sector 5. Regenerarea urbană a Ferentariul va include, totodată, şi proiecte pentru reintegrarea persoanelor de etnie romă.

Ferentari
Ferentari

În prezent, în cartierul Ferentari se regăsesc zone ghetoizate, insalubre, cu locuinţe fără un statut juridic clar, cu locatari instalaţi fără acte de proprietate. Totodată, sunt zone cu un grad crescut de infracţionalitate, în care locuiesc persoane fără acte de identitate ce nu pot fi monitorizate de organele judiciare. Regiunea se bucură de o reputație negativă, fiind considerată de DailyMail unul dintre cele mai nesigure locuri în care să mergi în vacanță din cauza numărului mare de acte de violență, furt, mașini furate şi lipsa salubrizării, scrie romaniatv.net.

Însă, conform statisticilor oficiale ale Poliției Române, Sectorul 5 al Bucureștiului este pe ultimul loc la numărul infracțiunilor din Municipiul București (comparativ cu celelalte sectoare), pe motiv că "ţiganii nu fură la ei acasă".

Având în vedere faptul că diversele strategii şi programe naţionale adresate rromilor nu au avut rezultatele scontate până acum în Ferentari, Primăria Sectorului 5 propune un nou proiect de regenerare urbană a zonei, centrat pe nevoile persoanelor de etnie rromă.

Proiectul Regenerare Urbană Ferentari (RUF) îşi propune soluţionarea problemelor urbane ale zonei şi găsirea unei îmbunătăţiri de lungă durată pentru condiţiile economice, fizice, sociale şi de mediu pentru Sectorul 5 şi, implicit, pentru Capitală, se menţionează în proiectul de Hotărâre de Consiliu Local Sector 5 aprobat recent de aleşii locali.

Regenerarea Urbană a Ferentariului va fi făcută pe domenii:

- Domeniul social-societate care presupune recuperarea spaţiilor publice şi crearea de noi spaţii publice, alături de dotarea tuturor clădirilor ce aparţin domeniului public cu rampă de acces, astfel încât accesul să fie facil şi pentru persoanele cu dizabilităţi fizice. Proiectul include şi identificarea zonelor unde există persoane nevăzătoare şi montarea de panouri de circulaţie, în scopul reducerii vitezei şi evitării accidentelor.

- Domeniul economic prin care se propune susţinerea activităţilor populaţiei de etnie romă, prin organizarea unui târg anual pentru comercializarea produselor realizate de meşteşugarii tradiţionali şi a celor create în centrul multicultural. În plus, se propune înfiinţarea unui centru multicultural unde să se desfăşoare activităţi meşteşugăreşti tradiţionale specifice persoanelor de etnie romă. În acest centru se va pune la dispoziţie infrastructura necesară dezvoltării unui atelier de creaţie specific pentru căldărari (care realizează produse din tablă), fierari (care realizează potcoave), argintari, tinichigii.

- Domeniul ecologic care să promoveze formule de transport alternativ, îmbunătăţirea conexiunilor pentru transportul în comun, să stabilească trasee pietonale şi pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de parcări. La acestea se adaugă amenajarea spaţiilor publice şi dotarea lor cu mobilier urban, refacarea spaţiilor verzi şi instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic. De asemenea, se are în vedere instalarea de tonomate pentru reciclarea PET-urilor, cu emiterea de bonuri valorice pentru cumpărarea de produse alimentare de la magazinele de pe raza Sectorului 5, precum şi gestionarea inteligentă a deşeurilor şi stocarea acestora în subteran pentru a îmbunătăţi calitatea mediului înconjurător.

PROIECTUL PRIVIND REGENERAREA URBANĂ A CARTIERULUI FERENTARI poate fi consultat integral aici.

Cum au apărut ţiganii în Bucureşti

Prima menţiune a etniei în Bucureşti a apărut în 1572, când Oprea şi Stan, "feciorii Orzii ţiganului" au vândut loc de casă grecului Cuciuc. Deşi erau robi, cei aveau drept de proprietate şi de liberă folosinţă a proprietăţii.

În 1727, este menţionat primul ţigan liber: Dumitraşco. El avea "trei case, două pivniţe cu vinuri, bani împrumutaţi altora, unelte de căldărar şi haine".

După dezrobirea lor, în 1856, aceştia au părăsit moşiile şi au început să se adune în comunităţi compacte, la periferia marilor localităţi. În timp, s-au adăugat şi şatrele nomade. Aşa a apărut şi comunitatea din Ferentari. Conform menţiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea la începutul secolului XX, din actualul bulevard Pieptănari, care derivă din meseria de "pieptănar", adică făuritor de piepteni - menţionată în "Istoria Bucureştilor" a lui Constantin C. Giurăscu - până în actuala Prelungirea Ferentarilor.

Aici, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în actuala Prelungire Ferentari erau vii şi livezi, de unde şi numele uneia dintre cele mai sărace străzi din acest cartier: Livezilor.

Anul trecut, 300 de tone de gunoi au fost adunate într-o singură zi de pe strada Livezilor. Angajaţi ai Primăriei Capitalei şi ai unei firme de salubrizare au muncit câteva ore să adune resturile menajere dintre blocuri. Chiar locatarii din zonă sunt cei care au făcut mizerie, pentru că mulţi dintre ei au aruncat gunoiul direct pe geam. Pe Aleea Livezilor din cartierul Ferentari au fost aruncate din apartament direct în stradă haine vechi, pungi de plastic, resturi menajere. Pentru majoritatea locatarilor, pubelele sunt un simplu decor, pentru că rămân aproape goale.

După terminarea războiului, în 1945, în zonele Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu şi Sebastian se adăposteau bandele de gangsteri ale oraşului.

De unde vine numele cartierului Ferentari

Există mai multe legende, neatestate documentar care susţin:

- Numele cartierului ar proveni d ela nişte "ferentari", soldaţi ai lui Mihai Viteazul, care au fost împroprietăriţi de domnitor după bătălia de la Călugăreni (1595)

- E posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaţilor olteni ai domnitorului Alexandru ioan Cuza - ferentarii - care au fost împroprietăriţi cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o.

- O altă teorie privitoare la numele cartierului, susţinută de unii istorici, se referă la originea latină a numelui: latinescul "ferentarius" - soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane.

Etichete: CARTIERUL FERENTARI, Ferentari, modernizare ferentari

0/1 COMENTARII
Cris
06 Oct 06:40
+0
VOTURI
-0
A inceput gargara cu facem si dregem, marca Bucatareasa fara acoperire. Sa puna prostii stampila, ca dupa aia mai vedem.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE