CCR a decis: ABUZUL ÎN SERVICIU, parţial neconstituţional. Cum se va aplica hotărârea UPDATE



CCR a admis, miercuri, parţial excepţiile de neconstituţionalitate cu privire la abuzul în serviciu. Judecătorii Curţii au decis că sintagma ''în mod defectuos'' cuprinsă în cadrul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu se traduce prin încălcarea legii. Decizia a fost luata în unanimitate de judecătorii CCR.

CCR
CCR

UPDATE Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a explicat motivele pentru care a fost admisă parțial excepția de neconstituționalitate privind abuzul în serviciu și ce se va întâmpla, în opinia sa, cu dosarele aflate acum pe rol sau în care s-au dat sentințe.

El a arătat că și Convenția ONU vorbește despre abuzul în serviciu, dar „într-o formă mult mai clară", adică se precizează că este vorba despre îndeplinirea atribuțiilor de serviciu „cu încălcarea legii".

Petre Lăzăroiu a mai spus că decizia a fost dată cu unanimitate de voturi. „Am pus toate variantele pe masă și le-am comparat, nu am luat o decizie pe picior sau că ne-a spus nu știu cine", a spus el.

„Dacă te duci la îndeplinirea în mod defectuos a actului, la un moment dat, de exemplu, un judecător de fond dă o sentință care i se casează pentru că sentința e proastă, ce faci, îl trimiți pe judecătorul de fond în instanță pentru abuz în serviciu, pentru că nu a dat-o așa cum trebuie? Avem alte feluri de răspundere, răspundere disciplinară, răspundere materială, nu trebuie să le confundăm", a spus judecătorul, conform digi24.ro

„Când trimiți un om în judecată, îi iei libertatea, nu o faci oricum, trebuie să ai niște limite. Ăsta e scopul acum. Procurorul până la urmă e jobul lui să caute infractori. Dar judecătorul trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea, nu dacă aprecierea procurorului e că s-a îndeplinit defectuos", a adăugat el.

Petre Lăzăroiu mai spune că dosarele aflate acum pe rol nu sunt afectate: se judecă și se constată de către judecător că actul s-a îndeplinit cu încălcarea legii sau dimpotrivă, că nu știu care instrucțiune, venită pe la colț, că nu știu ce sarcină verbală i-a dat șeful... Sintagma „în mod defectuos" dădea posibilitatea interpretării oricărui act".

Judecătorul a mai spus că nu va fi schimbată legislația, în urma acestei decizii. „Urmează ca judecătorul să-și facă datoria și să aprecieze în ce măsură legea a fost încălcată", a spus el.

UPDATE Decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu este una de interpretare, pentru judecători şi procurori, Parlamentul nefiind obligat să modifice articolele respective, a declarat pentru MEDIAFAX unul dintre judecătorii CCR. 

''Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori'', a explicat unul dintre membrii Curţii. 

CCR a admis miercuri parţial sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, a declarat preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, judecătorii recomandând ca sintagma ''în mod defectuos'' să fie înlocuită cu ''prin încălcarea legii''. 

''Decizia mult aşteptată a fost luată în unanimitate. Este o decizie parţială. Se admite contestaţia şi se declară că sintagma 'în mod defectuos' din 246 şi din 297 (din Codul penal n.r.) se înţelege 'prin încălcarea legii'. Deci nu în mod defectuos, ci prin încălcarea legii. Celelalte critici au fost respinse, inclusiv la 13 indice 2 (din legea 78/2000 n.r.)'', a declarat Dorneanu. 

Întrebat dacă e corect să spunem că abuzul a fost dezincriminat, Dorneanu a răspuns: ''Nu, doamne fereşte. În toată discuţia care a fost până acum nu s-a pus problema dezincriminării''. 

Senatorul PSD Ioan Chelaru, membru al Comisiei juridice, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că decizia Curţii Constituţionale este una înţeleaptă, pentru că judecătorii CCR nu au căzut în extreme, fiind de părere că decizia Curţii deschide poarta unei redefiniri urgente a abuzului în serviciu. 

"Curtea a dat o soluţie înţeleaptă, în sensul în care nu a căzut nici într-o extremă, nici în cealaltă. Nici nu se putea pune problema, din punct de vedere juridic, a dezincriminării unei infracţiuni, cum apăruse prin presă, cum doamna procuror şef de la DNA indusese în opinia publică", a declarat Chelaru.

 UPDATE Judecătorii CCR au decis că abuzul în serviciu este parțial neconstituțional. Mai exact, CCR a stabilit că  definiţia abuzului în serviciu este constituţională în măsura în care "executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu" din definiţia din Codul Penal înseamnă încălcarea legii.

Judecătorii Curţii au decis că articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu este constituţional cu condiţia ca sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din definirea abuzului este echivalentă cu "îndeplineşte cu încălcarea legii", scrie news.ro

Curtea Constituţională a judecat aceste excepţii de neconstituţionalitate pe 24 mai, însă a amânat luarea unei decizii. Una dintre aceste excepţii a fost invocată de fosta şefă a DIICOT Alina Bica.

Potrivit sesizărilor, noţiunea de "abuz în serviciu" este neclar definită în Codul penal, astfel încât este dificil de judecat care sunt elementele constitutive ale infracţiunii. Potrivit articolului 297 din Codul penal, "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

UPDATE Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a declarat, înainte de începerea şedinţei Curţii în care se discută dezincriminarea abuzului în serviciu, că nu a simţit nicio presiune din partea nimănui şi că nu ştie dacă se va lua o decizie azi sau pronunţarea se va amâna din nou.

Întrebat dacă declaraţiile publice din ultimele zile în ceea ce priveşte pericolul unei eventuale dezincriminări a abuzului în serviciu a pus presiune pe judecătorii Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu a afirmat că el nu a simţit vreo presiune. ''Pe mine n-are nicio presiune nimeni şi nu cred că şi pe colegii mei, dar nu cred că asta-i problema. Noi ne vedem de treabă'', a spus Lăzăroiu, citat de Mediafax.

În ceea ce priveşte declaraţiile fostului preşedinte al CCR Augustin Zegrean, cum că în cele mai multe state europene pentru abuz în serviciu nu se face închisoare, judecătorul Petre Lăzăroiu a arătat că este problema fiecărui stat cum îşi defineşte politica penală. ''Chestiune de politică penală. Fiecare stat îşi face propria politică penală'', a explicat Lăzăroiu.

Judecătorul CCR a mai susţinut că nu poate spune în acest moment dacă articolul din Codul Penal care încriminează abuzul în seriviciu este clar sau neclar: ''Nici asta nu pot să vă spun, v-aş spune cu drag, dar deocamdată nu ne-am pronunţat pe el. Mă credeţi că nu ştiu cum voi vota? Nu ştiu'', a conchis Lăzăroiu.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu, scrie MEDIAFAX.

Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ''fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică''.

Într-una dintre sesizările făcute la Curtea Constituţională de către Adrian Simion, inculpat într-un dosar de corupţie aflat pe rolul Tribunalului Brăila, se arată că "sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime" din cuprinsul dispoziţiilor art.297 Cod penal este lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţând determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu, această situaţie contravenind principiului legalităţii incriminării prevăzut la art.1 din codul penal şi art.7 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor".

Totodată, se mai arată o a doua situaţie care generează confuzie în ceea ce priveşte textul este aceea a laturii subiective cu care se săvârşeşte infracţiunea, fiind "dificil pentru subiectul procesual să îşi dea seama ce este interzis pentru el sau ce pedepseşte legea, câtă vreme conţinutul reglementării este ambiguu".

Un alt articol contestat este 13(2) din Legea nr.78/2000 care menţionează că ''în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime''.

Adrian Simion precizează în sesizarea sa că dispoziţiile din articol „sunt imprecis redactate şi neclare, deoarece legiuitorul nu menţionează dacă folosul necuvenit trebuie să fie unul material sau ideal, dacă obţinerea acestui folos este rodul voinţei infractorului ori poate fi şi întâmplător, dacă în cazul în care o altă persoană este beneficiarul acestui folos între el şi funcţionar trebuie sau nu să existe o legătură".

Într-un interviu acordat marţi agenţiei News.ro, Augustin Zegrean a venit cu precizări suplimentare pe această temă.

"Este aşa un hăţiş legislativ încât poţi să greşeşti fără nicio vină. Când sunt 40.000 de acte normative în vigoare, nu-i greu să greşeşti. Greu este să nu greşeşti. Desigur, nu vreau să vorbim despre abuzul în serviciu acum. Vom vorbi miercuri şi, după miercuri, veţi vorbi foarte mult, probabil, despre asta", a afirmat Zegrean.

El a spus, în interviu, că sunt multe state europene în care nu se face închisoare pentru abuz în serviciu: "Sunt vreo 12 în care se face închisoare. În Germania, în Franţa, în Italia, în Spania se face. Dar sunt şi unde nu se face, în celelalte, multe", a spus preşedintele CCR.

Întrebat dacă miercuri se va lua o decizie, Augustin Zegrean a răspuns: ”Ar fi timpul să luăm o decizie, nu cred că mai avem motive să amânăm. Am amânat la ultimul termen pentru a cere nişte documente de la Parchetul General. Le-am primit, sigur, nu pot să spun astăzi că vom decide neapărat miercuri, sunt condiţiile îndeplinite pentru a ne decide, dar poate că ne vin şi alte idei”.

În Elveţia, cel care comite o astfel de infracţiune riscă amendă penală şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţii publice pentru cinci ani.

În Franţa, legislaţia nu prevede sancţionarea abuzului în serviciu în mod direct, în schimb există alte prevederi care pedesesc persoanele care abuzează de funcţiile publice pentru obstrucţionarea implementării legii sau care nu îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Faptele sunt sancţionate cu amendă penală sau închisoare de până la 5 ani.

Nici în Germania, abuzul în serviciu nu este reglementat, iar prevederile legate de fapte penale comise de persoane care ocupa funcţii publice sunt trecute la capitolul "Fraudă", în timp ce în Finlanda, cel care comite o astfel de faptă riscă până la patru ani de închisoare. Printre statele care incriminează direct fapta se află şi Italia, unde pedeapsa maximă este de patru ani.

Înainte de primul termen al acestui dosar la Curtea Constituţională, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a avertizat că o decizie de neconstituţionalitate dată de judecători ar duce la închiderea a peste 800 de dosare aflate în ancheta procurorilor anticorupţie privind achiziţii publice ilegale cu fraude de milioane de euro.

Într-un interviu acordat agenţiei News.ro, Laura Codruţa Kovesi a precizat că DNA are în lucru 3.200 de dosare în care anchetează fapte privind abuzul în serviciu.

"Aş vrea să precizez încă de la început că nu este o miză pentru DNA, este o miză pentru ţară şi pentru cetăţenii României. Am să vă explic şi de ce: în acest moment, noi avem în investigare 3.200 de dosare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Anul trecut, doar în dosarele în care noi am făcut rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului a fost de 620 de milioane de euro", a spus Kovesi, adăugând că o decizie de neconstituţionalitate va face ca aceşti bani să nu mai poată fi recuperaţi.

"Dacă va fi dezincriminată, nu vom mai putea efectua investigaţii", a spus Laura Codruţa Kovesi şi pentru agenţia The Associated Press în data de 7 iunie.

Etichete: abuz în serviciu, CCR, dezincriminare abuz in serviciu, dosare DNA abuz in serviciu

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE