CCR discută miercuri excepțiile privind abuzul în serviciu. Zegrean: Nu mai sunt motive de amânare



Curtea Constituțională a României reia discuțiile, miercuri, în cazul mai multor excepții de neconstituționalitate privind incriminarea abuzului în serviciu ridicate în mai multe dosare.

Curtea Constitutionala a Romaniei
Curtea Constituțională a României

Printre dosarele în care s-a invocat această excepție se află cele în care sunt vizați fosta șefă a DIICOT Alina Bica, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu, scrie Agerpres.

Potrivit site-ului CCR, în mai multe dosare s-a ridicat excepția privind atât dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât și dispozițiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stipulează că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Despre excepţia de neconstituţionalitate în cazul abuzului în serviciu, Zegrean spune că nu mai sunt motive de amânare a deciziei. El precizează că, în Europa, statele în care nu se face închisoare pentru abuz în serviciu sunt mai multe decât cele în care se face. Zegrean arată că ar fi 12 state în care se face închisoare pentru abuz în serviciu, indicând Germania, Franţa, Italia şi Spania, în timp ce în Islanda nu se face închisoare deloc, au un deţinut pe an şi acela "merge la serviciu şi numai noaptea doarme la închisoare".

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale crede că trebuie să avem încredere în funcţionari şi spune că, din cauza hăţişului legislativ, cu 40.000 de acte normative în vigoare, nu-i greu să greşeşti. Zegrean vorbeşte în interviu şi despre cererile privind desfăşurarea alegerilor locale în două tururi, arătând că în dosarele care au ajuns la CCR cu această solicitare nu puteau fi date decât decizii de respingere ca inadmisibile, întrucât solicitanţii nu erau candidaţi. El spune că o decizie privind alegerile în două tururi trebuie să ia Parlamentul, nu Curtea Constituţională.

Zegrean vorbeşte în interviu şi despre cei nouă ani pe care i-a petrecut la CCR şi susţine că mandatul lui a fost unul foarte greu, fiind poate "cea mai grea perioadă de la înfiinţarea Curţii Constituţionale", pentru că s-au modificat toate Codurile, civil, penal, fiscal, în total fiind aproximativ 20.000 de articole de lege. De la înfiinţarea CCR, în 1992, s-au pronunţat 35.000 de decizii, din care 25.000 în mandatul lui de nouă ani.

El spune că la CCR sunt aproximativ 2.000 de dosare pe an, iar în acest an, sunt deja înregistrate 1.085 de dosare pe excepţii de neconstituţionalitate. Zegrean precizează că au pus multe probleme codurile, numai la Codul de procedură penală fiind peste 50 de decizii de admitere pe articole.

Despre Constituţie, Zegrean spune că cea mai bună este legea fundamentală din 1991, la care a contribuit şi el. Zegrean consideră că, dacă se doreşte o înlocuire a legii fundamentale, cel mai bine ar fi ca aceasta să fie una complet nouă. El spune că ar modifica în Constituţie unele atribuţii ale preşedintelui, aspect legate de numirea Guvernului, componenţa şi atribuţiile CSM, unele probleme la sistemul de legiferare.

Augustin Zegrean vrea ca, din iulie, când îşi încheie mandatul la CCR, să îşi redeschidă biroul de avocatură şi susţine că nu se întoarce în politică, "dar, cine ştie, Dumnezeu îţi ia minţile când nu te aştepţi".

Zegrean spune că ascultă muzică rock, dintre formaţiile româneşti cel mai mult îi place Hara, iar la concertul trupei Queen de la Bucureşti nu are bilet, dar îl va urmări "din geam".

Recent, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a atras atenția că dezincriminarea abuzului în serviciu ar face imposibilă recuperarea prejudiciilor produse prin săvârșirea acestei infracțiuni, a căror valoare s-a ridicat, anul trecut, la 620 de milioane de euro.

"Anul trecut, în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate statului prin comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu a fost de 620 de milioane de euro. (...) Sunt bani care, de fapt, trebuie restituiți statului român, dar dacă această infracțiune va fi dezincriminată statul român își ia adio de la cei 620 de milioane de euro, pentru că nu-i mai poate recupera. Deci, în mod direct vor fi afectați cetățenii prin faptul că statul va pierde această sumă enormă de bani", a declarat Kovesi.

Ea a mai spus că, în prezent, peste 40% dintre dosarele investigate de procurorii anticorupție se referă la infracțiunea de abuz în serviciu.

"Astăzi, în DNA, avem peste 7.200 de dosare. Peste 3.100 de dosare au ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu. Deci, 42% din activitatea DNA de astăzi se bazează pe investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Dacă această infracțiune va fi dezincriminată, vom ajunge în situația în care procurorii vor face mai mult o chestiune administrativă, de a închide aceste dosare. Dar consecința cea mai gravă, din punctul meu de vedere, vine atunci când vorbim de urmarea care se întâmplă în aceste situații, și anume de prejudiciile care sunt create", a precizat șefa DNA.

Recent, ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat, la rândul său, că dezincriminarea oricărei fapte incriminate de legea penală română are ca efect oprirea oricărui dosar.

"Dacă noi, mâine, decidem ca societate să dezincriminăm evaziunea fiscală sau, nu știu, furtul sau orice altă faptă, deci în secunda în care s-a luat această decizie încetează automat toate dosarele aflate în curs. Și chiar în situația în care se va interveni legislativ la un moment ulterior, știți că legea penală nu retroactivează și în situația în care se intervine noua legislație va putea să reglementeze numai viitorul. Deci, pentru ca toți să ne aflăm în aceeași situație de cunoaștere spun că dezincriminarea oricărei fapte incriminate astăzi de legea penală română are ca efect exact acest lucru: oprirea, încetarea oricărui dosar. În rest, n-aș vrea să anticipez ce vom face, pe 15 iunie. Curtea sper să se pronunțe. A amânat de două ori. Se va pronunța și nu vreau să anticipez nimic în anunțarea deciziei Curții Constituționale", afirma Raluca Prună.

Etichete: abuz în serviciu, CCR, ccr abuz in serviciu, Curtea Constituţională a României

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h