Ce afaceri se vor putea face cu fonduri europene nerambursabile, în următorii ani, în Capitală



Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a organizat, recent, la Parlamentul European din Bruxelles o întâlnire cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi membri ai Parlamentului European pe tema fondurilor europene nerambursabile ce vor putea fi accesate de ţara noastră în perioada de programare 2014-2020.

Ce afaceri se vor putea face cu fonduri europene nerambursabile, in urmatorii ani (Foto business24.ro)
Ce afaceri se vor putea face cu fonduri europene nerambursabile, în următorii ani (Foto business24.ro)

Deşi discuţiile nu sunt deocamdată finalizate între România şi Uniunea Europeană, reprezentanţii ADRBI spun că domeniile în care se vor putea depune proiecte cu fonduri europene în perioada 2014-2020 au fost stabilite şi agreate de Comisia Europeană. Astfel, finanţarea nerambursabilă de la UE va spijini îndeosebi afacerile în domenii precum cercetare, IT, IMM-uri şi protecţia mediului.

"Alocarea fondurilor trebuie să urmeze direcţii strategice concentrându-se pe patru obiective tematice referitoare la cercetare şi inovare, tehnologia comunicaţiilor şi informaţiei, îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele", a precizat joi, Claudia Ionescu, purtătorul de cuvânt al Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit reprezentantului ADRBI, până în acest moment nu a fost stabilită suma totală care va putea fi accesată de România prin programele europene în 2014-2020 şi nici cât va reveni fiecăruia din cele patru programe.

Bucureştiul îşi ia adio de la lucrări de infrastructură cu fonduri UE

În schimb, municipiul Bucureşti nu va mai putea aplica în următorii ani pentru proiecte privind dezvoltarea infrastructurii, respectiv pentru lucrări de drumuri şi apă-canal utilizând bani europeni."Datorită PIB-ului mare, regiunea Bucureşti-Ilfov este încadrată de Comisia Europeană la categoria "regiune mai dezvoltată" astfel că nu va mai beneficia de fonduri necesare dezvoltării infrastructurii de bază", a explicat oficialul ADRBI.

De la debutul Programului Operaţional Regional (POR) în 2007 şi până la sfârşitul anului 2012 în regiunea Bucureşti-Ilfov au fost depuse 785 de proiecte prin care se solicita finanţare în sumă totală de 4.223 milioane lei. După ce planurile administraţiilor locale şi ale oamenilor de afaceri au trecut prin "furcile" inspectorilor, aproape jumătate din ele au fost respinse: fie din cauza documentaţiei incomplete, fie din cauză că solicitanţii nu au putut face rost de bani să înceapă proiectul, de la bancă sau din altă sursă. Astfel, între 2007 - 2012, regiunea Bucureşti-Ilfov a contractat efectiv 289 proiecte a căror valoare solicitată se ridică la aprox. 1.679 milioane lei, cele mai multe fonduri fiind atrase în Capitală. Lista celor mai mari proiecte cu fonduri UE care vor schimba Bucureştiul poate fi consultată aici.

Care sunt cele mai mari proiecte cu fonduri europene din Bucureşti

Cea mai mare finanţare, de 127.140.761 lei (peste 28 milioane euro), a fost contractată de Primăria Capitalei pentru modernizarea infrastructurii rutiere Piaţa Sudului, contractul fiind semnat la sfârşitul lunii octombrie 2012.

Cele mai multe fonduri europene au fost atrase şi de Sectorul 2, respectiv pentru crearea unui parc de utilitate publică în cartierul Ion Creangă şi pentru instalarea unui sistem de supraveghere video în zonă. De asemenea, tot în Sectorul 2 au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea străzilor în zona Baicului, pentru amenajarea arhitecturală şi peisagistică a cartierului, dar şi pentru instalarea de camere vodeo în zonă. Astfel, în luna mai 2012, Primăria Sectorului 2 a fost premiată la Gala Avangarde pentru atragerea celor mai mulţi bani europeni. În total, modernizarea cartierelor Ion Creangă şi Baicului se ridică la 9 milioane de euro, după cum B365.ro a scris aici

Tot cu bani europeni, va fi modernizat şi parcul Drumul Taberei (fost Moghioroş) din Sectorul 6. Până la sfârşitul acestui an, autorităţile locale estimează că lucrările vor fi finalizate în proporţie de 70%. Cum arăta parcul Drumul Taberei la patru luni de la demararea proiectului, găsiţi aici.

Fonduri europene vor fi utilizate, de asemenea, şi pentru restaurarea, consolidarea şi protecţia monumentului Palatul Patriarhiei, respectiv 84.914.480,38 lei (aprox. 18,9 milioane euro). Proiectul cu fonduri UE prevede consolidarea şi restaurarea unei suprafeţe de 16.120 mp la Palatul Patriarhiei, la care se adaugă înfiinţarea unui muzeu în incinta Patriarhiei. Detalii, aici.

Pentru promovarea turismului, cu bani europeni vor fi efectuate lucrări de renovare şi modernizare la alte cinci clădiri din patrimoniul cultural al Bucureştiului, respectiv Arcul de Triumf, monumentul istoric Casa Cesianu (fostul Casino Victoria), Vila Minovici, Observatorul Astronomic Vasile Urseanu şi Biserica Sfânta Sofia, pentru care au fost semnate deja contractele de finanţare. Pentru toate cele cinci proiecte s-a solicitat asistenţă nerambursabilă în valoare de 50,51 milioane de lei, lucrările urmând să fie finalizate în termen de doi ani sau doi ani şi jumătate. 

 

Etichete: Arcul de Triumf, bani europeni, Capitală, Casa Cesianu, fonduri europene, parc drumul taberei, parc ion creanga, pasaj Piaţa Sudului, vila minovici

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h