Ce aruncă bucureştenii în canalizare: jucării, cărămizi sau anvelope de maşini FOTOGALERIE



În Bucureşti, potrivit Institutului Naţional de Statistică sunt 793.000 de locuinţe. Majoritatea sunt racordate la sistemul integrat de canalizare al oraşului. În total este vorba de peste un milion de chiuvete şi cam tot atâtea closete şi sifoane de pardoseală din băi, garaje sau beciuri. Pe aici nu ajung întotdeauna doar ape aşa-zis „uzate” în sistemul de canalizare ci şi resturi alimentare sau deşeuri solide. Peste 15.000 de metri cubi de gunoaie sunt scoşi anual de lucrătorii ApaNova din subteranul oraşului. O activitate ce presupune dislocarea unui număr impresionant de oameni şi sute de ore de muncă, în cele mai vitrege condiţii.

Conform statisticilor, pe primul loc între cauzele care determină înfundarea sistemului de canalizare se afla nerespectarea regulilor elementare de utilizare a acestuia, mai ales ca foarte mulţi bucureşteni confundă vasul de WC cu coşul de gunoi. Pe lângă cârpe, vată medicinală sau produse de igienă intimă, aici ajung de la odorizantele şi jucării până la mortar de ipsos sau de ciment rămas neutilizat în cursul lucrărilor de construcţii. De altfel, cel mai mare duşman al conductelor interioare de canalizare menajeră sunt cârpele, vata medicinală şi produsele de igienă intimă. Fibrele lor fine se agaţă de neregularităţile pereţilor interni ai conductelor şi facilitează formarea dopurilor. „Frecvenţa de curăţire şi întreţinere a canalizării creşte de până la cinci ori în aceste situaţii decât în situaţii obişnuite. Aceasta duce la o creştere enormă a costurilor asupra comunităţii, ceea ce în final ne afectează pe noi toţi”, explica pentru B365.ro directorul-adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

O altă problemă cu care se confruntă muncitorii ApaNova o reprezintă grăsimea aruncată în canalizare. Grăsimile menajere şi uleiul alimentar se depun pe pereţii conductelor de canalizare şi provoacă obturări sau coroziune rapidă, blocând sau distrugând secţiuni din reţeaua de canalizare, mai ales că în ultimii ani a luat amploare economisirea apei calde menajere. Din această cauză, în conductele de canalizare se formează depuneri de grăsimi, diametrul se micşorează, şi se înfundă mai uşor.

Canalizarea, „patima” oraşului

În cursul desfundării conductelor, depunerile cele mai frecvent întâlnite de muncitori sunt grăsimile solidificate, detergenţii, bucăţile de lemn, cârpele, pungile şi flacoanele din material plastic.


Mai mult, nu de puţine ori aceştia au avut ocazia să găsească în interiorul conductelor bancuri de nisip, pietre sau chiar şi cărămizi. De altfel, mulţi bucureşteni folosesc căminele de racord şi de vizitare (care sunt menite să asigure inspecţia şi întreţinerea reţelei) ca gropi de gunoi. „O problemă destul de importantă o constituie sustragerea capacelor de cămine, a căror înlocuire contribuie la creşterea cheltuielilor de exploatare”, mai spune directorul.

Nu doar înlocuirea şi curăţarea conductelor sunt costisitoare ci şi pagubele produse de aşa-numitele „refulări”. O conductă de canalizare înfundată poate duce spre exemplu la inundarea unei intersecţii, care de multe ori poate pricinui pagube serioase autoturismelor. Cu atât mai mult cu cât înfundarea unei conducte face ca presiunea în sistemul de canalizare să crească. Astfel, apele menajere ajung să refuleze şi în subsoluri şi provoacă inundarea acestora. Altfel spus, se ajunge la pagube materiale uriaşe prin distrugerea instalaţiilor electrice, a maşinilor aflate în parcări subterane sau a bunurilor aflate în pivniţe, beciuri şi subsoluri locuibile.

Râul de sub Dâmboviţa


Cu toate că Bucureştiul are un sistem complex de canalizare, acesta nu a permis până în prezent desfăşurarea întregului ciclu de colectare a apelor menajere şi pluviale. Asta pentru ca el dispune de o casetă colectoare sub râul Dâmboviţa, de dimensiuni impresionante, care funcţionează doar la 47% din capacitate. Caseta colectoare a fost preluată în luna mai de Primăria Capitalei de la Administraţia Naţională “Apele Romane” pentru a fi reabilitată. Proiectul presupune o investiţie de 39 de milioane de euro, bani proveniţi de la Apa Nova, şi reprezintă practic prima acţiune de curăţare, de la darea în funcţiune a casetei, acum 24 de ani, în 1987. „Aveam de-a face cu 25 de blocaje majore pe toată lungimea de 18 kilometri a casetei”, mai spune directorul ApaNova. În realitate este vorba tot despre gunoaiele aruncate în canalizare dar şi despre ignoranţa muncitorilor care au construit caseta şi care au lăsat în urmă de la echipamente până la cofraje.

Canalizarea Bucureştiului în cifre:



  • 100.000 de racorduri ale imobilelor, cu o lungime totală de aprox. 800 km

  • 61.000 de cămine de inspecţie

  • 2.100 km lungimea totală a reţelei de canalizare

  • 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale

  • 23 de staţii de pompare apă uzată

  • 1 casetă de apă uzată sub albia Râului Dâmboviţa

  • 1 staţie de epurare a apelor uzate la Glina


CITEȘTE ȘI 29 de zone din Bucureşti riscă să se inunde VEZI SITUAȚIA DIN CARTIERUL TĂU

Etichete: Apanova, canalizare, gunoi, interventii, realitatea

0/0 COMENTARII
Anonimul
08 Dec 15:46
+0
VOTURI
-0

Care ar fi solutia ? Bun, de acord, needucati, eu as spune altfel, dar nu-mi permit.

Eu unul, pe termen scurt, nu vad o rezolvare.

greciu
08 Dec 15:20
+0
VOTURI
-0

problema ii ca asa is mai toti romanii, needucati; arunca gunoaiele oriunde numai nu la cosul de gunoi nu.

sdgfsd
08 Dec 15:03
+0
VOTURI
-0

In toata lumea gunoiul ajunge in canalizare, am vazut si in SUA de exemplu.. Dar acolo primaria strangea gunoiul lunar nu ca la noi.. Aici este de fapt problema..

Trahanache
08 Dec 13:06
+0
VOTURI
-0

o mare parte din bucuresteni sunt needucati, nu au bun simt ,sunt mult mai "de la tara" de cat cei din provincie. N-ai ce sa le ceri...probabil ei au impresia ca acea canalizare este ceva magic...arunci si "hocus-pocus" dispare respectivul obiect. THADAMMMMMMMMM

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE