CE: Corupţia şi scăderea veniturilor populaţiei, între provocările majore din România



Comisia Europeană  identificat principalele probleme cu care se confruntă România și care o vor afecta în anii următori. 

Comisia Europeana: Romania, crestere a PIB de 2,1% anul viitor, cu revenirea treptata a cererii interne
Comisia Europeană: România, creştere a PIB de 2,1% anul viitor, cu revenirea treptată a cererii interne

Executivul Uniunii Europene a publicat luni recomandări privind Programul naţional de reformă al României pentru 2014, care includ un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2014.

Strategia bugetară prezentată în Programul de convergenţă pentru 2014 al României vizează obiectivul pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1 % din PIB în 2015, care reflectă cerinţa Pactului de stabilitate şi de creştere, precum şi menţinerea acestui nivel şi în perioada ulterioară.

România beneficiază în 2014 de posibilitatea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu care a fost autorizată pentru proiectele finanţate în comun. Abaterea temporară trebuie să fie compensată în anul următor.

Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) în 2014 şi o creştere de 0,8 % a PIB-ului în 2015. Se preconizează un ritm de creştere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referinţă în materie de cheltuieli, atât în 2014, cât şi în 2015. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 40 % în 2015 şi că va scădea în 2016-2017.

În general, strategia bugetară prezentată în program respectă cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere, consideră CE. Scenariul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare este plauzibil. Acest scenariu corespunde, în linii mari, previziunilor Comisiei din primăvara anului 2014. Cu toate acestea, PIB-ul potenţial estimat care stă la baza Programului de convergenţă este uşor mai mare, în principal ca urmare a unei perspective mai optimiste în privinţa pieţei forţei de muncă.

În ceea ce priveşte planurile bugetare pentru 2014, există riscuri de evoluţie negativă legate de controlul cheltuielilor şi de înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. În plus, pentru 2015 şi în perioada ulterioară, măsurile care trebuie adoptate pentru a asigura înscrierea pe traiectoria bugetară propusă nu sunt încă precizate.

Conform previziunilor Comisiei, în pofida înregistrării în 2014 a unei deteriorări uşoare a soldului structural, România respectă cerinţele Pactului de stabilitate şi de creştere în 2014, luând în considerare abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanţate în comun.

Pentru 2015, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurală necesară, luând în considerare compensarea pentru abaterea temporară autorizată pentru proiectele finanţate în comun. În plus, se preconizează că în 2015 România va devia de la criteriul de referinţă în materie de cheltuieli. Pe baza evaluării sale a programului şi pe baza previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul consideră că programul prezintă riscuri de abatere semnificativă de la cerinţele componentei preventive în 2015.

Potrivit Comisiei Europene, frauda fiscală şi evaziunea fiscală în domeniul TVA, inclusiv schemele transfrontaliere, accizele, contribuţiile de asigurări sociale şi impozitele pe venit, rămân o provocare majoră.

Progresele concrete înregistrate în combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, în timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectării obligaţiilor fiscale este afectată de lipsa unor măsuri de punere în aplicare realiste şi obligatorii, precum şi de atenţia insuficientă acordată prevenirii.

În prezent este în curs o reformă a administraţiei fiscale care este menită să îmbunătăţească eficienţa acesteia, notează Comisia, potrivit căreia cooperarea administrativă transfrontalieră, în special în domeniul TVA, rămâne deficitară. Sarcina fiscală suportată de persoanele cu venituri salariale mici şi medii rămâne ridicată şi încurajează munca nedeclarată şi nedeclararea integrală a veniturilor.

Potrivit CE, România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populaţiei active care contribuie la sistemul de asigurări sociale faţă de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie.

Utilizarea ineficientă a resurselor şi gestionarea defectuoasă cresc riscul nesustenabilităţii bugetare în sectorul sănătăţii, avertizează instituţia europeană, potrivit căreia plăţile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătăţii afectează în continuare accesibilitatea, eficienţa şi calitatea sistemului.

Au fost demarate reforme menite să îmbunătăţească eficienţa şi sustenabilitatea financiară ale sistemului de sănătate, dar sunt necesare eforturi continue.

Unele măsuri înregistrează întârzieri şi sunt afectate de nivelul insuficient de finanţare şi de capacitatea scăzută a serviciilor. Reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale, precum şi îmbunătăţirea asistenţei medicale primare şi a sistemelor de orientare a pacienţilor către centrele specializate vor asigura un raport mai bun cost-eficacitate. Au fost demarate noi reforme ale sistemului de sănătate menite să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei prin promovarea, printre altele, a accesului echitabil la servicii medicale de calitate.

Altă provocare majoră menţionată de Comisie este rata ridicată de inactivitate, utilizarea insuficientă a potenţialului forţei de muncă şi necesitatea de a spori calitatea şi productivitatea muncii. Calitatea serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă şi de reconversie profesională este în continuare redusă, în pofida unor măsuri la scară mică.

Reforma educaţiei din 2011, care stabileşte o agendă pe termen lung pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului la toate nivelurile, nu este încă pe deplin operaţională, din cauza insuficienţei resurselor financiare şi umane. Rata de părăsire timpurie a şcolii este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE şi în prezent este mai ridicată decât cea înregistrată în 2010, populaţia romă fiind în mod special afectată de acest fenomen.

De asemenea, persistă necorelări importante între competenţele absolvenţilor de învăţământ terţiar şi cerinţele pieţei, iar legătura dintre întreprinderi şi mediul universitar rămâne deficitară, aşa cum indică rata ridicată a şomajului şi faptul că mulţi absolvenţi de universităţi îşi găsesc un loc de muncă în profesii care fie nu corespund pregătirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.

Reducerea sărăciei rămâne o provocare majoră. În pofida situaţiei relativ stabile în domeniul ocupării forţei de muncă, veniturile brute ale gospodăriilor au scăzut, iar inegalităţile în materie de venituri au crescut. Familiile care au copii sunt în mod special expuse. S-au realizat doar progrese limitate în ceea ce priveşte accelerarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională la îngrijirea alternativă a copiilor lipsiţi de îngrijire părintească. Numărul de persoane cu handicap care sunt îngrijite în instituţii rezidenţiale de mari dimensiuni este în continuare mare, în timp ce serviciile comunitare pentru persoanele cu handicap nu sunt suficient dezvoltate.

Capacitatea redusă a administraţiei publice de a elabora şi de a pune în aplicare politici constituie în continuare o provocare esenţială pentru România, care afectează dezvoltarea globală a ţării, mediul de afaceri şi capacitatea de investiţii publice şi care, totodată, nu permite furnizarea unor servicii publice de o calitate suficientă.

Cauzele structurale care au condus la o slabă capacitate administrativă au fost analizate în 2013. Pe baza acestei analize, în prezent se elaborează o strategie privind consolidarea administraţiei publice pentru perioada 2014-2020, care este prevăzută să fie finalizată până la mijlocul anului 2014.

În pofida înregistrării unor progrese importante, rata de absorbţie a fondurilor UE rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Caracterul constant deficitar al sistemelor de gestiune şi de control, precum şi al practicilor din domeniul achiziţiilor publice poate avea un impact negativ asupra pregătirilor pentru noua generaţie de programe şi asupra punerii în aplicare a acestora.

Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice este instabilă şi lipsită de coerenţă. Cadrul instituţional, cu actori multipli şi responsabilităţi care se suprapun în mod frecvent, nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficienţele şi a furniza orientări corespunzătoare autorităţilor contractante.

Corupţia şi conflictele de interese continuă să reprezinte motive de îngrijorare pentru autorităţile contractante. Se preconizează că până la sfârşitul anului 2014 va deveni operaţional un sistem de verificări ex-ante privind conflictele de interese în atribuirea contractelor de achiziţii publice.

Calitatea precară a reglementărilor, precum şi lipsa de transparenţă şi de predictibilitate a cadrului de reglementare afectează negativ întreprinderile şi cetăţenii. Procedurile de racordare la reţelele de energie electrică, de obţinere a autorizaţiilor de construcţie şi de plată a taxelor şi a impozitelor sunt în continuare complexe.

Drepturile neclare de proprietate asupra terenurilor reprezintă în continuare o provocare pentru mediul de afaceri din România; mai puţin de 50 % din bunurile imobile sunt înscrise în sistemul cadastral şi numai aproximativ 15 % din cărţile funciare sunt verificate şi înregistrate în format digital.

România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii, a independenţei şi a eficienţei sistemului său judiciar, precum şi în lupta împotriva corupţiei, dar aceste aspecte constituie în continuare un motiv de îngrijorare pentru întreprinderi, care vor să dispună de căi de atac eficiente. Rezistenţa la măsurile de integritate şi de combatere a corupţiei la nivel politic şi administrativ este în continuare puternică.

Reglementarea preţurilor pe piaţa energiei electrice pentru consumatorii industriali sa încheiat în 2013, iar în prezent se desfăşoară procesul de eliminare treptată a preţurilor reglementate la gaze şi la energie electrică. Eficienţa şi transparenţa guvernanţei întreprinderilor de stat în aceste sectoare reprezintă o provocare importantă. Integrarea pieţelor româneşti de energie electrică şi de gaze naturale în pieţele UE rămâne incompletă şi există în continuare obstacole substanţiale în calea realizării conexiunilor transfrontaliere ale reţelelor de gaze, care ar contribui la sporirea diversificării surselor de aprovizionare.

Infrastructura de bază slab dezvoltată din sectorul transporturilor continuă să frâneze creşterea economică a României. Creşterea puternică a parcului de autovehicule şi calitatea slabă a infrastructurii rutiere împiedică activitatea întreprinderilor şi frânează economia. Întreţinerea deficitară a reţelei feroviare a afectat siguranţa şi fiabilitatea.

Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României şi a evaluat Programul de convergenţă şi Programul naţional de reformă prezentate de această ţară. Comisia a ţinut seama nu numai de relevanţa acestora pentru o politică bugetară şi socioeconomică sustenabilă în România, ci şi de conformitatea acestora cu normele şi orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanţa economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuţii a UE la deciziile naţionale viitoare.

Având în vedere aceste provocări, Comisia Europeană a formulat opt recomandări pentru România, care să fie puse în practică în perioada 2014-2015.

România trebuie să pună în aplicare programul de asistenţă financiară furnizată de UE/FMI, respectând pe deplin condiţionarea în materie de politică inclusă în Memorandumul de înţelegere din 6 noiembrie 2013 şi în actele adiţionale ulterioare la acesta, care completează şi susţin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei ţări.

Comsia recomandă României să pună în aplicare strategia bugetară pentru 2014, să îmbunătăţească în mod semnificativ efortul bugetar în scopul de a asigura îndeplinirea obiectivului pe termen mediu în 2015, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul programului privind balanţa de plăţi şi astfel cum se reflectă în Programul de convergenţă pentru 2014, în special prin precizarea măsurilor care trebuie întreprinse în acest scop, şi să menţină nivelul obiectivului pe termen mediu şi în perioada ulterioară.

De asemenea, trebuie să se îmbunătăţească activitatea de colectare a impozitelor prin punerea în aplicare în continuare a unei strategii cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale, intensificând eforturile de reducere a fraudei în domeniul TVA. Munca nedeclarată trebuie combătută, iar sarcina suportată de persoanele cu venituri salariale mici şi medii trebuie redusă, fără a afecta bugetul. Reforma pensiilor începută în 2010 trebuie finalizată, prin egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi.

A treia reformă cerută de CE este accelerarea reformelor în sectorul sănătăţii în scopul de a spori eficienţa, calitatea şi accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate. Autorităţile să intensifice eforturile pentru a elimina plăţile informale, inclusiv prin intermediul unor sisteme corespunzătoare de gestiune şi de control.

Comisia cere României să consolideze măsurile active în domeniul pieţei forţei de muncă şi capacitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Să acorde o atenţie specială activării tinerilor neînregistraţi. Să consolideze măsurile menite să promoveze capacitatea de inserţie profesională a lucrătorilor în vârstă. Să elaboreze, în consultare cu partenerii sociali, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim, luând în considerare condiţiile economice şi condiţiile pieţei muncii.

O altă sarcină a autorităţilor române este să asigure creşterea calităţii şi a accesului la învăţământul profesional şi tehnic, la ucenicii, la învăţământul terţiar şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi să le adapteze la necesităţile pieţei forţei de muncă. Să asigure un acces mai bun la serviciile de educaţie şi de îngrijire a copiilor preşcolari.

În vederea combaterii sărăciei, România trebuie să sporească eficienţa şi eficacitatea transferurilor sociale, în special pentru copii, şi să continue reforma asistenţei sociale, consolidând legăturile acesteia cu măsurile de activare. Să intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare a măsurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piaţa forţei de muncă, pentru a creşte rata de şcolarizare şi pentru a reduce rata de părăsire timpurie a şcolii, prin intermediul unei abordări bazate pe parteneriat şi a unui mecanism solid de monitorizare.

Un alt obiectiv este intensificarea eforturilor pentru consolidarea capacităţii administraţiei publice, în special prin îmbunătăţirea eficienţei, a gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale şi a coordonării în cadrul şi între diferitele niveluri administrative, precum şi prin îmbunătăţirea transparenţei, a integrităţii şi a răspunderii. România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor UE, să consolideze sistemele de gestiune şi de control, să aducă îmbunătăţiri capacităţii de planificare strategică, inclusiv elementului bugetar multianual. Să remedieze deficienţele persistente din sectorul achiziţiilor publice. Să îmbunătăţească în continuare calitatea şi eficienţa sistemului judiciar, să combată corupţia la toate nivelurile şi să asigure executarea efectivă an hotărârilor instanţelor.

Comisia mai recomandă României să promoveze concurenţa şi eficienţa în sectorul energiei şi în cel al transporturilor. Să accelereze reforma guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energiei şi din cel al transporturilor, precum şi să sporească eficienţa acestora. Să îmbunătăţească şi să raţionalizeze politicile în domeniul eficienţei energetice. Să îmbunătăţească integrarea transfrontalieră a reţelelor de energie şi să permită, cu titlu prioritar, fluxurile inverse fizice în interconexiunile de gaze.

Etichete: Comisia Europeană, economie, recomandări, România

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE