Cele mai grele ierni din ultimii 100 de ani din București FOTO și VIDEO



Deși cercetătorii ruși au anunțat că în acest an vom avea "cea mai grea iarnă din ultimii 100 de ani", mediile lunilor de iarnă sunt apropiate de cele normale. În luna decembrie, meteorologii au anunțat ninsori slabe. B365.ro îți prezintă iernile cu adevărat grele din București, din ultimul secol, când troienele erau de 5 metri înălțime, iar temperatura ajungea la -32 de grade Celsius. 

Iarna lui 1954: Bucureștiul, prizonierul marelui viscol

"Marele Viscol", aşa cum a rămas în istorie prima săptămână din luna februarie a anului 1954, a încremenit Bucureştiul şi întreaga Românie. Vântul în rafale a atins 126 km/h în Capitală, iar troienele au ajuns atunci chiar şi la 5 metri înălţime în sud-estul ţării.

Tramvaiele au rămas înțepenite zile întregi în mormanele de zăpadă, iar militarii au fost cei care au lucrat zi şi noapte la deszăpezire. Tot atunci, au fost aduse şi primele maşini speciale de deszăpezire de la o uzină din URSS. Oamenii au ieşit în stradă ca să ajute la deszăpezire, fie că erau femei, funcţionari sau muncitori ai fabricilor din Bucureşti.

sursa video: Antena 3

Iarna lui 1966

În anul 1966, în noaptea de Revelion, în Capitală a început să ningă puternic, iar bucureştenii s-au trezit acoperiţi de zăpadă. Maşinile au rămas împotmolite în zăpadă.

Oamenii au reuşit cu greu să îşi facă potecă pe străzile îngropate în omăt.

Pentru că tractoarele cu pluguri nu mai făceau faţă, orăşenii s-au mobilizat şi au ieşit pe străzi înarmaţi cu lopeţi, încercând să înlăture zăpada abundentă. Primele mijloace de transport care au circulat au fost tramvaiele, în timp ce de o parte şi de alta a şoselei erau nămeţi de peste un metru înălţime.

sursa: vederidintrecut.blogspot.ro

Iarna lui 1942: Record de frig în București

Iarna lui 1941-1942 este considerată cea mai geroasă iarnă din România secolului trecut. În acele zile, la multe staţii meteo din ţară s-au înregistrat recorduri termice negative. De altfel, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 1942, temperatura a scăzut sub minus 30 de grade Celsius la 27 de staţii meteorologice, culminând cu minima absolută pe teritoriul României, minus 38, 5 grade Celsius.

Și în București s-a atins recordul de frig: la stația meteorologică Băneasa temperatura a coborât la - 32, 2 grade, conform wikipedia.ro.

Iarna din 1984

Şi iarna anului 1984-1985, una cu temperaturi sub  -30 de grade Celsius, a fost una extrem de geroasă. „În 1984, între 23-25 decembrie, zăpada avea vreo de 40 centimetri, iar gerul a ţinut continuu timp de trei zile. După ger s-a topit jumătate din zăpadă, după care a venit un nou viscol ca în poveşti. Gerul a ţinut atunci până la jumătatea lui martie”, îşi aminteşte un bucureştean, conform www.cyberculture.ro.

În 1984, în decembrie, în București stratul de zăpadă avea 30-40 cm, iar temperatura a coborât până la -23 grade C, notează și Evz.

Iarna din 1929

Și în 1929 bucureștenii au avut de suportat o iarnă grea. Temperatura minimă atinsă a fost de - 24, 2 grade, pe 11 februarie. 

„Mulţi mecanici s-au îmbolnăvit şi au degerat, şi astăzi sînt internaţi în spitale, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti", relata Gazeta Transilvaniei pe 11 februarie, scrie monitorulexpres.ro.

Pe 11 februarie 1929, în Ţara Bîrsei se înregistra cea mai joasă temperatură din istoria României: -38,5 grade C, minimă atinsă din nou şi în 25 ianuarie 1942. În 10 februarie 1929, Constanţa a trăit cel mai mare frig din istorie: -25 grade C. România congela.

Iarna din 1995 este un record climatic, fiind iarna cu cea mai lungă durată continuă a stratului de zăpadă, de până la 170 de zile în unele părţi ale României.

În București, stratul de zăpadă a atins 40 cm, iar temperatura minimă a fost de -17 grade C

Această iarnă se suprapune cu anul de activitate solară minimă, de tip excepţional, care a favorizat un interval aşa de lung cu zăpadă. În aceeaşi lună, noiembrie, s-au înregistrat 7 viscole la nivelul întregii ţări, fapt neobişnuit pentru această lună. Stratul de zăpadă continuu, care a căpătat aspect de gheaţă a afectat la nivelul întregii ţări 500 000 ha cu semănături de toamnă şi mai ales de grâu. Au crescut costurile necesare încălzirii locuinţelor, iar activitatea apicolă a avut de suferit, prin mortalitatea ridicată a stupilor, scrie natgeo.ro.

Etichete: Bucureşti, Capitală, ninsoare, realitatea, temperaturi scazute, troiene, zapada

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE