Ceremonie naţională de marcare a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial



Ceremonia naţională de marcare a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial are loc duminică  la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti.

Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial
Intrarea României în Primul Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloș, membri ai Guvernului, parlamentari și reprezentanți ai Corpului diplomatic și ai cultelor, militari și un numeros public au luat parte duminică, în Parcul Carol, la manifestările comemorative dedicate marcării intrării României în Primul Război Mondial.

Ceremonia care a avut loc la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol a început cu intonarea imnului de stat.

Patriarhul Daniel a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor, iar Grupul psaltic "Tronos" al Patriarhiei Române a intonat imnul liturgic "Apărătoare Doamnă".

După alocuțiunile rostite de președintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloș, decanul corpului diplomatic, IPS Miguel Maury Buendia, și istoricul Ioan Aurel Pop, membrii Asociației Tradiții Militare au depus jurământul militar, așa cum era el rostit în urmă cu o sută de ani.

Trei salve de artilerie trase de militarii Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul" au precedat depunerea de către șeful statului a unei coroane de flori la Monumentul Eroului Necunoscut, unde acesta s-a și recules.

După alte trei salve de artilerie, președintele Iohannis, un veteran și doi copii au depus, în Memorialul Eroilor Neamului, candele aprinse în amintirea eroilor căzuți la datorie. Alți copii au înălțat spre cer baloane.

Președintele și premierul au salutat veteranii și militarii din teatrele de operații.

Participanții la ceremonie au purtat în piept "bujorul românesc", simbol al sângelui vărsat de eroii neamului.

În finalul ceremoniei, a avut loc un exercițiu militar de tip drill-team pe platoul superior din Parcul Carol.

Premierul Dacian Cioloş a participat, duminică, la ceremoniile organizate în Parcul Carol din Capitală alături de preşedintele Klaus Iohannis şi de alţi oficiali unde a vorbit despre importanţa istorică a deciziei luate în urmă cu 100 de ani când ţara noastră a intrat Primul Război Mondial arătând că România de astăzi nu ar fi fost aceeaşi fără sacrificiul miilor de eroi căzuţi în luptă.

Multe se pot schimba în viaţa unei naţiuni, multe adevăruri pot fi uitate şi multe greşeli pot fi iertate. Ceea ce nu trebuie să se schimbe în viaţa unei naţiuni care se respectă este recunoştinţa pentru sacrificiul sutelor de mii de eroi tăcuţi, căzuţi care i-au făcut posibilă existenţa. Faptul că stăm astăzi în faţa dumneavoastră în calitate de reprezentanţi ai unei ţări independente, se datorează celor căzuţi, dar şi celor care au supravieţuit războiului pentru reîntregire. Un război în care România a sperat şi a disperat în egală măsură, pentru a renaşte mai apoi mai frumoasă ca niciodată graţie sacrificiului ultim al celor pe care îi cinstim astăzi", a spus premierul.

Dacian Cioloş a arătat că, indiferent cât de abili şi dăruiţi ar fi fost politicienii, nimic nu ar fi fost posibil fără sacrificiul suprem al militarilor români.

Fără eroii de la Turtucaia, de pe Valea Prahovei şi de pe Valea Jiului, de la Neajlov, Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz nicio circumstanţă externă nu putea fi valorificată şi niciun om politic, oricât de dăruit ar fi fost el, nu ar fi putut obţine nimic. Statul român de după 1918 nu este rezultatul unor întâmplări dramatice din viaţa altor popoare, aşa cum a fost revoluţia rusă sau înfrângerea puterilor centrale în război. România unită este răsplata pentru curajul unei armate miraculos ridicate din cenuşa înfrângerilor din 1916, care a ştiut şi a putut să pornească din nou la luptă, susţinând prin forţa armelor şi curajul soldaţilor săi, aspiraţiile legitime ale teritoriilor locuite de români. Lor, celor care sunt comemoraţi astăzi, eroilor căzuţi în alte războaie ale României, dar şi veteranilor le datorăm nu doar recunoştinţă", mai spus Dacian Cioloş.

Premierul a mai spus că victimele războaielor nu trebuie răsplătite doar prin gânduri pioase ci mai ales prin fapte.

Astăzi, când marcăm un secol de la intrarea României în marele război, trebuie să reflectăm cu toţii, mai mult ca oricând, la acest moment dar să şi acţionăm astfel încât toţi cei ce s-au sacrificat să fie răsplătiţi nu doar prin gânduri pioase, ci mai ales prin fapte. Moştenirea lăsată de eroii războiului pentru întregire trebuie păstrată, îngrijită şi respectată de urmaşi. O Românie modernă şi prosperă, care ştie să îşi respecte cu adevărat eroii prim gânduri şi fapte a fost şi este visul şi dorinţa fiecăruia din soldaţii români care au plecat, pleacă sau vor pleca la luptă oriunde îi trimite ţara", a adăugat Dacian Cioloş.

În Primul Război Mondial, România a fost ţară neutră, în perioada 28 iulie 1914 - 27 august 1916, ţară beligerantă de partea Antantei, în perioada 27 august 1916 - 27 noiembrie 1917, ţară în stare de armistiţiu, în perioada 27 noiembrie 1917 - 7 mai 1918, ţară necombatantă în perioada 7 mai 1918 - 9 noiembrie 1918 şi ţară beligerantă de partea Antantei, în perioada 9 noiembrie 1918 - 11 noiembrie 1918. Decizia de intrare a României în Primul Război Mondial a fost adoptată în cadrul unui Consiliu de Coroană care a avut loc la Palatul Cotroceni.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanţii populaţiei din Bucovina au votat pentru unirea cu Ţara (unirea realizându-se pe 15 noiembrie), iar pe 1 decembrie şi reprezentanţii românilor şi saşilor din Transilvania au adoptat proclamaţia de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român.

Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamaţiile de unire, în conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declaraţia celor 14 puncte ale preşedintelui american Thomas Woodrow Wilson.

Pe 27 august, România declară război Austro-Ungariei, iar trupele române trec Carpaţii în Ardeal. Iniţial, armata a reuşit să împingă trupele austro-ungare către Ungaria, dar după două săptămâni, intervenţia trupelor germane pe frontul Carpaţilor, sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, a stabilizat frontul.

Marea Unire a fost realizată cu preţul unor pierderi terifiante. Circa 220.000 de soldaţi români au murit în campaniile din 1916 şi 1917, un număr foarte mare pentru o ţară relativ mică în comparaţie cu adversarii cu care s-a confruntat, însă tratatele de la Versailles şi Trianon au consfinţit unirea cu România a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei.

Etichete: Bucureşti, ceremonie nationala, intrarea României în Primul Război Mondial, Parcul Carol

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE