Cioloş: Guvernul a contestat la Curtea Constituţională pensiile speciale pentru aleşii locali



Premierul Dacian Cioloş spune că Guvernul a contestat, luni, la Curtea Constituţională legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali întrucât acestea riscă să afecteze sustenabilitatea sistemului public de pensii. Premierul a precizat, la RRA, că impactul bugetar al acestor pensii ar fi de 400 de milioane de lei pe an.

Ciolos: Guvernul a contestat la Curtea Constitutionala pensiile speciale pentru alesii locali
Cioloş: Guvernul a contestat la Curtea Constituţională pensiile speciale pentru aleşii locali
Foto: dcnews.ro

Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni că problema acestor pensii speciale este că ele nu respectă principiul contributivităţii, scrie news.ro.

"Înseamnă că dai ca şi pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii, deci cineva trebuie să suporte cheltuiala. Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la CCR, chiar astăzi am semnat această sesizare. Ele riscă să afecteze însăşi consolidarea ideea de pensii şi a sistemului public", a afirmat Cioloş.

El a spus că acest guvern nu are intenţia de a propune o reformă a sistemului de pensii, precizând că nici nu vor fi tăiate pensiile.

"Aceste mesaje transmise, că Guvernul nu mai plăteşte pensiile sau că taie pensiile sunt doar petarde cu interes electoral sau pentru a destabiliza şi a crea îngrijorare în rândul pensionarilor. Nu ne vom atinge de sistemul de pensii, însă vrem să luam măsuri pentru ca acest sistem să fie credibil şi să nu îl aruncăm în aer prin decizii care riscă să îl destabilizeze", a declarat premierul Dacian Cioloş.

El a mai spus că impactul bugetar prin aplicarea unei astfel de legii privind pensiile speciale pentru aleşii locali ar fi de 400 de milioane de lei pe an. Anterior, surse oficiale au declarat pentru News.ro că Guvernul a contestat la Curtea Constituţională legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali, au declarat pentru News.ro surse oficiale.

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, le-a cerut primarilor, săptămâna trecută, să iasă public şi să spună că nu au nevoie de pensii speciale, precizând că nu va putea exista un sistem de pensii "articulat" în momentul în care apar acordări de pensii speciale pe principiul noncontributiv şi fără resursă bugetară indicată.

"Atrag atenţia că ceea ce s-a întâmplat recent, în ciuda discuţiilor de constituţionalitate, în ciuda faptului că nu este indicată o resursă bugetară, în ciuda faptului că se ameninţă stabilitatea bugetară, aş vrea să cred că primarii, atât cei care au fost în funcţie în trecut, cât şi cei abia aleşi vor fi solidari cu acest concept de stabilitate şi mă aştept din partea lor să iasă public şi să afirme că nu au nevoie de un astfel de stimulent noncontributiv", a spus Pîslaru, adăugând că acest lucru ar însemna conştientizarea responsabilităţii pe care primarii ar avea-o împreună cu Executivul şi cu toţi ceilalţi care cred că "această ţară are nevoie să fie responsabilă pentru viitor".

Pîslaru a subliniat că pensiile speciale "erodează practic sistemul public de pensii".

"Pensiile speciale sunt făcute pe un regim noncontributiv, ceea ce înseamnă că noi toţi ceilalţi cotizăm cu bani pentru ca aceste pensii să poată fi plătite", a arătat ministrul Muncii.

Senatul a adoptat, la începutul săptămânii trecute, proiectul de lege prin care aleşii locali care au cel puţin un mandat dus la capăt beneficiază de pensii speciale, proiectul fiind adoptat de către plen cu 101 voturi favorabile, unul "împotrivă" şi şase abţineri.

Proiectul de lege care reglementează pensiile speciale ale aleşilor locali a ajuns pe ordinea de zi a plenului Senatului după ce a fost retrimis la comisie înainte de alegerile locale. Cu o oră înaintea şedinţei de plen, Comisia de constituţionalitate a adoptat un raport suplimentar, fără nicio modificare faţă de cel adoptat în luna aprilie.

Potrivit amendamentelor aduse proiectului de lege, în raportul iniţial, din 26 aprilie, persoanele alese după 1992, de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum au fost prevăzute în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte pensii speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limita de vârstă.

Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat, cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitate, cu respectarea limitei numărului de mandate.

În situaţia în care mandatele pentru care se cuvine indemnizaţia pentru limită de vârstă sunt diferite, procentul se aplică indemnizaţiei brute lunare aflată în plată corespunzătoare fiecărui tip de mandat.

Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată.

Indemnizaţiile vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor din Capitală, ale judeţelor şi municipiului Bucureşti.

Un alt amendament adoptat prevede că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene care au fost şi parlamentari trebuie să opteze pentru una din cele două pensii speciale.

"Cererea pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se depune la autoritatea administraţiei publice locale competente, în funcţie de locul de provenienţă a madatului/mandatelor exercitat/exercitate", se arată în proiect.

Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017.

"În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, se elaborează şi se emite ordinul comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrului finanţelor publice şi ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice", se mai arată în proiectul de modificare a legii privind statutul aleşilor locali.

Proiectul de lege a mai intrat în luna aprilie pe ordinea de zi a plenului, însă a fost retrimis la comisie, la propunerea liderului grupului PSD din Senat, Mihai Fifor.

În decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Guvernul a sesizat Curtea Constituţională în cazul acestei legi, iar în ianuarie CCR a declarat, în unanimitate, că legea este neconstituţională.

"Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizaţiei pentru limita de vârstă, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei. De asemenea, legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional", se arată în motivarea deciziei CCR.

Etichete: ciolos, contestaţie Guvern, Curtea Constituţională, pensii speciale, pensiile speciale pentru aleşii locali

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h