Clădiri de patrimoniu, dispărute şi incendiate, în 2012



În 2012, mai multe imobile de patrimoniu din Capitală, printre care şi casa scriitorului Mihail Sadoveanu şi Moara lui Assan au fost demolate sau arse. În unele cazuri focul a izbucnit din neatenţie, însă în altele există suspiciuni că ar fi fost pus intenţionat pentru a elibera terenul de clădirea monument, iar alte imobile, precum celebra casă de pe strada Visarion 8, au fost lăsate să se demoleze singure şi să cadă pradă hoţilor de fier vechi.

Moara lui Assan incendiu
Moara lui Assan incendiu

Mai multe case de patrimoniu din Capitală au fost arse sau lăsate să cadă singure. Printre acestea se numără şi celebra clădire monument istoric aflată la intersecţia bd. Lascăr Catargiu cu strada Visarion, construită după planurile arhitectului Ion D. Berindei, a dispărut în 2012, fiind furată bucată cu bucată. În locul casei de pe Str. Visarion 8 se va construi un bloc de 5 etaje, scrie HotNews.ro

Case de patrimoniu arse

Construit în perioada interbelică, imobilul de pe Şos. Kiseleff nr. 45, care are o copie în miniatură a grădinilor din Versailles, a fost cuprins de flăcări pe 3 iunie 2012. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, focul a fost pus intenţionat chiar de fiul proprietarei care vrea sa construiască un ansamblu de blocuri pe teren. Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti a dat, în octombrie, un nou aviz pentru demolarea celor doua clădiri interbelice de pe Şos. Kiseleff nr. 45. Următorul pas este obţinerea autorizaţei de demolare. În locul celor două imobile interbelice, avocata voia să construiască cinci blocuri cu cinci etaje. Proiectul nu a fost, însă, aprobat de Primăria Capitalei. Lucia Chereches, proprietara imobilelor, cere acum daune de 600.000 de euro pentru că nu a putut folosi terenul din momentul în care s-au suspendat autorizaţiile de demolare şi până când instanţa le-a anulat, respectiv 9 luni. 

La patru zile distanţă, pe 7 iunie 2012, Moara lui Assan a ars ca o torţă mai bine de 8 ore. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 2 declara, la vremea respectivă, că este foarte posibil ca focul să fi fost pus de oamenii străzii. Societatea civilă şi Ministerului Culturii spun, la rândul lor, că este puţin probabil ca focul să nu fi fost provocat, deoarece hoţii de fier vechi au devastat în aşa hal clădirea, încât nu mai avea ce arde. Şi în 2008 Moara lui Assan a fost afectată de un incendiu puternic. Atunci, reprezenzanţii societăţii civile spuneau că focul a fost pus intenţionat pentru ca proprietarii să poată demola clădirea şi să construiască altceva în loc. Până în prezent nu s-a găsit niciun vinovat.

Pe 23 decembrie, casa în care a locuit scriitorul Mihail Sadoveanu, situată pe strada Barbu Delavrancea nr. 47 din Capitală, a fost mistuită de flăcări. Locuitorii din zonă spun că în imobil se adăposteau câţiva oameni ai străzii şi că focul ar fi izbucnit din cauza unor instalaţii de incalzire improvizate de aceştia. În 2004, Ministerul Culturii a hotărât declasarea imobilului din lista monumentelor istorice, ordinul de declasare fiind semnat de ministrul Răzvan Teodorescu.

Cladiri de patrimoniu in pericol de demolare

Casa de pe strada Cristian Tell 16-16A, cu o vechime de peste 100 de ani, este la un pas de demolare. Beneficiarii, societatea Romtal Invest, au depus deja actele pentru obtinerea autorizaţiei de desfiinţare, iar pe teren este aprobat un Plan Urbanistic Zonal care permite construirea unui bloc de cinci etaje. Vila, in care ar fi locuit Dimitrie Ghika, este lăsata în paragina de cativa ani, acum aflandu-se într-o stare avansată de degradare. Blocul de cinci etaje de pe terenul casei de pe str. Cristian Tell 16-16 A a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti în 2009. Prin hotărârea din 2009, s-au majorat şi indicatorii urbanistici: înălţimea maximă de la 16 m la 22,5 m, Procentul de Ocupare al Terenului de la 65% la 67%, iar Coeficientul de Utilizare al Terenului de la 2,5 la 3,9. Florin Bălteanu, arhitect şi reprezentant al Observatorului Urban al Uniunii Arhitecţilor a declarat că Planul Urbanistic a fost eliberat cu nerespectarea legii: "Imobilul din str. Cristian Tell se afla la mai putin de 100 m de un monument de grupa valorica A (valoare culturala nationala sau internationala), Casa Miţa Biciclista din str. Biserica Amzei 9. Un PUZ în zona de protectie a unui monument de grupa A, trebuie sa aiba avizul Directiei Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, nu al Directiei de Cultura Bucuresti. Acelasi motiv, lipsa avizului corespunzator, a determinat recenta anulare in instanta, la solicitarea Salvati Bucurestiul, a autorizatiei de desfiintare a cladirilor din Sos. Kiseleff 45-45A".

O altă clădirea, monument istoric, vandalizată de aproape doi ani de hoţii de fier vechi, este Hala Matache. Primăria Capitalei a expropriat acest imobil în 2010 pentru construirea Diametralei Buzeşti - Berzei - Uranus şi ar fi trebuit să asigure paza şi protecţia sa, însă Hala Matache a fost lăsată în paragină.

Casa Miclescu - Kiselef 35-37 este un alt monument istoric în pericol de colaps. Imobilul este lăsat în paragină de mai bine de 10 ani. In perioada interbelică, în acest imobil au locuit colonelul Radu Miclescu şi soţia sa, Elsa Florescu. În 1948, regimul comunist i-a confiscat bătrânului colonel casa pentru că nu şi-a mai putut plăti impozitul. În aceeaşi casă a locuit şi pictorul Stefan Szonyi cu familia sa. Tot aici, fiica pictorului, Julieta Szonyi, a jucat rolul Otiliei in cunoscutul film "Enigma Otiliei", o parte dintre filmări realizându-se chiar în acest monument istoric. În 1994, casa a fost vândută de un urmaş al familiei Miclescu fostului antrenor al Stelei Dumitru (Titi) Dimitriu şi lui Ilarian Puscoci. Dupa ce au cumparat casa, cei doi au lăsat-o să se autodemoleze. Proprietarii au preferat să lase imobilul să dispară singur pentru a intra în posesia a 3.000 de mp de teren în cea mai scumpă zonă a Capitalei.

În 2006, Ministerul Culturii a cerut chiar începerea urmăririi penale împotriva celor doi deoarece lasă monumentul istoric să se autodistruga, dar Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 a decis neînceperea urmăririi penale pe motiv că "atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu este sancţiune, ci doar impiedicarea masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturarea masurilor luate in acest sens".

Etichete: Hala Matache, Ministerul Culturii, Moara lui Assan, monument istoric, Sectorul 1, Sectorul 2

0/1 COMENTARII
ana
07 ian 21:56
+0
VOTURI
-0
foarte bine ca au ars-jos maghernitele

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE