CRĂCIUN FERICIT! Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos la români. Tradiții și obiceiuri



CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI. Dintre sărbătorile de iarnă, cea mai așteptată este Crăciunul, reprezentând o adevărată renaștere sufletească, creștinii celebrând la 25 decembrie Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Se spune că în această zi sfântă se reunesc toţi membrii familiei pentru a avea un an mai bogat.

Craciun Fericit!
Crăciun Fericit!

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI. La această sărbătoare sfântă, toți creștinii își reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, revenindu-le în minte zăpezile bogate și prevestitoare de rod îmbelșugat, colindele și clinchetele de clopoței, mirosul proaspăt de brad, dar și de cozonaci, nerăbdarea așteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate acestea creând o atmosferă de basm, liniște sufletească și iubire.

În cultura românească, Crăciunul este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor și eroilor din basme, dar și calități și defecte specifice oamenilor. Ca persoană profană, este un om bătrân, un păstor bătrân cu barba de omăt, vecin cu Moș Ajun, fratele său mai mic. Sub influența creștinismului, Crăciunul apare și ca figură apocrifă: s-a născut înaintea tuturor sfinților, este mai mare peste ciobanii din satul în care s-a născut Hristos și altele. Legendele Nașterii Domnului zugrăvesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde trăia Moș Crăciun și avea case mari, grajduri, coșare și târle pentru vite. Pe neașteptate, în acest sat liniștit sosește o femeie necunoscută care, simțind că i-a venit vremea să nască, bate la poarta casei lui Moș Ajun și îi cere găzduire. Motivând că este om sărac, acesta o trimite la fratele său bogat, Moș Crăciun. Acesta, fără să știe că femeia este Maica Domnului, nu o primește sau o trimite să nască în grajdul vitelor.

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI. Crăciuneasa ajută străina să nască, faptă pedepsită de Crăciun cu tăierea mâinilor din coate. Când Moș Crăciun află că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus, se căiește și cere iertare lui Dumnezeu devenind primul creștin, sfântul cel mai bătrân, soțul femeii care a moșit-o pe Maria.

La apariția creștinismului, Crăciunul era un zeu atât de venerat încât nu a putut fi exclus cu desăvârșire din Calendarul Popular și din conștiința oamenilor care adoptaseră credința în Hristos. Prin tot ceea ce face, Crăciunul se opune sau împiedică nașterea pruncului Iisus întrucât venirea Lui presupune mai întâi plecarea (moartea) Moșului, tradițiile contemporane despre Moșul darnic și bun, încărcat cu daruri multe, fiind influențe livrești pătrunse în cultura populară.

De Crăciun au loc o serie de practici atestate în toate zonele țării, care au în centrul lor colindele și mesele rituale.

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI. Crăciunul mai este numit și sărbătoarea familiei; este ocazia când toți se reunesc, părinți, copii, nepoți își fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credința că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

In dimineata de Craciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile mosului, apoi glasurile lor trezesc toata casa. Urmeaza micul dejun, la care participa toata familia.

Gospodinele incep sa puna pe masa frumos decorata tot ce au pregatit mai bun pentru ziua de Craciun: toba, caltabosi, piftie, sarmale, friptura de porc, cozonac, prajituri, toate facute cu cele mai bune ingrediente, la care se adauga rugaciune sau macar o cruce facuta deasupra mancarurilor la gatit si a aluatului pus la dospit. In zonele rurale ale tarii, in special in Moldova si Oltenia sarmalele se fac si se servesc in mod traditional(pentru coacere sarmalele sunt puse intr-o oala de lut, care este stropita cu apa, ca sa nu crape. Astfel, sarmalele se coc in tihna, uniform si au o aroma deosebita).

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI. La tara barbatii aduc lemne sa puna pe foc (ca sa iasa bune copturile, sarmalele si friptura focul este o intreaga stiinta) si apoi se ocupa de bauturile traditionale, tuica fiarta cu piper si usor indulcita si nelipsitul vin fiert cu scortisoara si diferite plante aromatice musai servite in cani din lut, nu de alta, dar acestea pastreaza savoarea bauturilor.

Odata pusa familia la masa, se face rugaciunea, si toti membrii familiei se bucura de bucate alese dupa un post lung. Voiosia trebuie sa fie peste tot, in toate inimile. Dupa ce toti membrii s-au saturat, masa nu se strange, se lasa chiar si peste noapte pentru ca familia sa aiba parte de un an imbelsugat.

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI. Daca este zapada, copiii zburdalnici ies afara pentru a face oameni de zapada sau pentru o bulgareala zdravana. Parintii si bunicii raman in casa pentru a pregati bucatele pentru colindatorii ce vor veni cu Steaua

Seara este momentul pentru musafiri. Se spune ca daca primul invitat este barbat atunci familia va avea noroc tot anul ce va urma. Toti invitatii trebuie sa vina cu inimile curate, cu ganduri bune si voiosie pentru ca toate sa mearga bine.

Odata lasata noaptea, toti se retrag la casele lor in pace pentru o binemeritata odihna.

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI. Colindatul la români:

Colindatul începe în seara de 23 spre 24 decembrie şi se continuă până noaptea târziu. Seara, copiii merg să colinde la rude, la prieteni şi la vecini. Cele mai îndrăgite colinde: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun răsună în toată țara în noaptea sfântă.

Tradiția spune că fiecare colind reprezintă un ritual care aduce beneficii în casa gazdei care primeşte colindătorii: alungă boala şi demonii, aducând noroc şi copiilor din acea gospodărie.

Din ziua de Crăciun şi până la Bobotează, pe 6 ianuarie, copiii merg să colinde cu Steaua la casele prietenilor şi vecinilor creştini. Cu acest prilej, copiii cântă cele mai îndrăgite colinde care vestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos precum: „Steaua sus răsare", „Trei crai de la răsărit", În oraşul Viteem". De-a lungul deceniilor, aceste cântări religioase sunt întâmpinate cu bucurie de gospodarii care-i primesc pe colindători și le dăruiesc mere, nuci, covrigi și bani. De fiecare dată, colindele cu Steaua aduc linişte sufletească şi bucurii în familiile unde poposesc colindătorii.

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI.

Colindatul cu Brezaia este un colind răspândit doar în zona Câmpulung-Muscel şi înlocuieşte colindul cu Capra, răspândit în numeroase localităţi din ţara noastră. Pentru această datină, colindătorii o pregătesc pe Brezaia cu veşminte specifice: De la fetele din sat se adună 50 de basmale multicolore cu care se îmbracă un băţ înalt de cel puţin doi metri. Ca şi Capra, Brezaia are în vârful băţului două coarne, are și o gură făcută din două bucăţi de lemn şi sub aceasta Brezaia poartă o bărbiţă, asemenea ţapului. Totodată, hainele Brezaiei sunt împodobite cu mulţi ciucuri, cusuţi la colţurile fiecărei basmale. Pe parcursul a trei zile, Brezaia colindă la toate casele gospodarilor din localitatea respectivă, fiind însoţită de bărbatul ei (care se cheamă Moş- îmbrăcat şi el cu haine de sărbătoare, cu un cojoc foarte frumos) şi de un întreg alai. Colindul Brezaia este urmat de un bal, la care sunt invitaţi toţi colindătorii. A doua zi de Crăciun, Brezaia moare şi ea este plânsă de tot alaiul care a însoţit-o pe parcursul celor trei zile de colindat.

În noaptea de Moș Ajun, părinții să dăruiască copiilor bănuți

Obiceiul colindului s-a răspândit de la Moş Ajun, iar copiii și tinerii care merg pe la casele gospodarilor, să le ureze acestora spor şi sănătate, primesc mere, nuci şi colaci. Tradiţia spune că Moş Ajun a orânduit ca în această noapte sfântă, părinţii să le dăruiască copiilor câţiva bănuţi. Darul financiar primit de copii simbolizează sporul, de care ei se vor bucura până la anul următor.

CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI.

Etichete: CRACIUN FERICIT! TRADITII ȘI OBICEIURI, obiceiuri craciun, traditii craciun

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE