Cum a arătat Calea Victoriei, de-a lungul a peste 100 de ani FOTO ARHIVA



Calea Victoriei a devenit în cursul secolului al XIX-lea o stradă de promenadă al unui oraş modern care începea să-şi facă loc, încet-încet, intre oraşele cosmopolite ale Europei. Magazinele de lux, cafenelele, palatele somptuoase, teatrele de variete, muzeele, cazinourile, hotelurile, restaurantele, cofetăriile, reprezentantele unor firme importante sau băncile, toate atrăgeau bucureştenii ca un magnet.

Artera îşi are rădăcinile în Evul Mediu. Era un vechi traseu comercial care secţiona târgul Bucureştilor, prin partea sa vestică, pe axa Sud-Nord, şi care a purtat numele de Podul Mogoşoaiei. Potrivit legendei, la capătul sudic al drumului îşi avea reşedinţa familia boierului Mogoş, care folosea acest drum pentru a ajunge la întinsul său domeniu din afara oraşului, care-i poartă numele şi astăzi.

Ulterior Podul Mogoşoaiei ajunge să fie una dintre primele artere modernizate ale Capitalei. Începând cu anii 1866-1870 şi până la 1900, apar clădiri noi, de rezonanţă franceză precum Palatul Postelor, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pasajele Macca şi Villacrosse, hoteluri precum High Life, Capsa, dar şi palate impunatoare precum Stirbey, Cantacuzino, Sturdza şi nu în ultimul rând, Palatul Regal.

Podul Mogoşoaiei devine Calea Victoriei începând cu anul 1878, ca urmare a obţinerii independenţei de către România faţă de puterea Imperiul Otoman. Calea Victoriei devine atât de renumita încât i s-au dedicat câteva cărţi iar după 1918, a fost şi subiectul unui roman scris de Cezar Petrescu: "Calea Victoriei". Anii puterii populare au modificat-o prea puţin, exceptând latura nordică, unde în urma sistematizării Pieţei Victoriei, au fost ridicate câteva blocuri care amintesc de stilul nord-coreean. Până în 1947 aici a pulsat viaţa economică, politica şi culturală a României. Era o esplanadă a modei, a conversaţiei, flirtului, a gesturilor măsurate, a complezentei atent calculate. Când aceasta umanitate a fost evacuată din istorie, intre 1947-1955, Calea Victoriei a devenit o stradă obişnuită, a unei metropole europene, rămânând doar o atracţie turistică pentru iubitorii de aventura urbana.

În prezent, Calea Victoriei se află în planurile municipalităţii de a „pietoniza” capitala. În Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, care cuprinde proiecte în valoare de 200 milioane euro, autorităţile vor să lărgească trotuarele pentru pietoni şi să transforme zona în incubator de afaceri. “Nu este vorba de interzicerea în totalitate a circulaţiei auto pe întregul traseu al Căii Victoriei. Trebuie început cu diminuarea numărului de benzi pentru automobile, cu amplificarea suprafeţei trotuarelor şi amenajări care să încurajeze promenada şi contemplarea oraşului de către pietoni. Acum, sunt în lungul Căii Victoriei fragmente întregi în care pur şi simplu trotuarele nu mai există (vezi în dreptul Academiei Române, al casei Vernescu, etc), şi aceasta se întâmplă în lungul unei artere cu încărcătură istorică şi arhitecturală deosebită”, spunea în urmă cu câteva luni, pentru Hotnews.ro, arhitectul Constantin Enache, proiectant al Bulevardului Uranus.

În schimb, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu se declară însă adeptul” pietonizării” totale a Căii Victoriei. „Acţiunea ar fi posibilă după asigurarea unor variante de tranzit prin podul Basarab sau Buzeşti. Ar putea deveni integral pietonală în weekenduri şi, în orice caz, se intenţionează transformarea în zonă pietonală în cea mai mare parte a Pieţei Palatului (n.r. - Piaţa Revoluţiei)”, a precizat Gheorghe Pătraşcu. Perioada de implementare a acestui proiect este estimată de specialişti la 5-6 ani.

Etichete: calea victoriei, modernizare, PIDU, promo, trafic, trotuare, victoriei

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE