Curtea Constituţională dezbate sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi CSM pe OUG 13



Curtea Constituţională se reuneşte miercuri, de la ora 11.00, pentru a dezbate sesizările făcute de CSM şi de Klaus Iohannis pe tema OUG care modifică legile penale, în care a fost invocat un conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern. Sesizările se referă în principal la forma în care a fost emisă OUG, şi nu la prevederile ei punctuale.

Cele două sesizări sunt diferite în natura lor faţă de cea trimisă vineri de Avocatul Poporului, care a atacat atât forma, cât şi fondul OUG 13. Sesizările au fost făcute pe tema unui conflict între două puteri ale statului, Parlament şi Guvern, preşedintele şi CSM criticând faptul că Executivul a legiferat prin delegare în locul Parlamentului într-o speţă în care nu avea dreptul constituţional, motivând o "urgenţă" care nu se susţine legal.

Şedinţa de miercuri urmează să înceapă la ora 11.00. La şedinţa de miercuri a fost invitat şi preşedintele Klaus Iohannis, ca autor al sesizării, deşi el nu are calitate procesuală. Administraţia Prezidenţială va fi reprezentantă de un jurist. Iohannis nu a confirmat prezenţa, iar pe programul oficial al şefului statului nu se află şi şedinţa CCR.

Conflictele de natură juridică pot fi soluţionate de Curte şi după ce acestea sunt rezolvate (în speţă, prin abrogarea OUG 13, aşa cum s-a întâmplat duminică), existând precedente, în care judecătorii au dezbătut pe fond sesizarea şi eu emis concluzii, cu toate că au notat că problema a fost între timp soluţionată.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a declarat, luni, la Palatul Parlamentului, că sesizarea de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului împotriva ordonanţei de urgenţă nr. 13 de modificare a codurilor penale, precum şi sezizările de conflict juridic constituţional între puterile statului ridicate de preşedintele Iohannis şi de CSM vor fi dezbătute săptămâna aceasta, miercuri sau joi, Curtea urmând să se pronunţe dacă acestea mai sunt admisibile având în vedere abrogarea OUG 13/2017.

Sesizarea Avocatului Poporului - care contestă pe fond dispoziţiile OUG 13, deja abrogată - ar putea fi însă respinsă ca inadmisibilă, având în vedere că actul normativ nu mai este în vigoare.

Sesizarea Avocatului Poporului asupra ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind dezincriminarea mai multor infracţiuni a fost înregistrată vineri la Curtea Constituţională (CCR), părţile implicate trebuind să trimită punctele de vedere până pe 7 februarie. Surse politice au declarat pentru News.ro că judecarea sesizării de neconstituţionalitate ar putea avea loc până pe 10 februarie.

Părţile implicate în această speţă, Guvernul, Camera Deputaţilor şi Senatul, au trimis puncte de vedere către CCR până marţi, 7 februarie.

Tot până pe 7 februarie au fost trimise puncte de vedere ale părţile implicate şi în privinţa celor două sesizări privind conflictul juridic de natură constituţională în puterile statului, trimise zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis şi de către CSM.

Guvernul a aprobat duminică ordonanţa de urgenţă prin care este abrogată OUG 13/2017 prin care au fost modificate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Noul act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial şi a fost înregistrat la Parlament pentru dezbatere tot duminică, zi în care a intrat şi în vigoare.

O decizie, însă, este greu de anticipat, mai ales pentru că, potrivit configuraţiei Curţii Constituţionale (CCR), niciun partid sau forţă politică nu deţine majoritatea voturilor necesare. Astfel, social-democraţii au trei judecători numiţi, incusiv preşedintele CCR, liberalii au doi judecători, dintre care unul este moştenit de la fostul PDL, iar unul de pe vremea USL, UDMR are un judecător numit, preşedintele Iohannis a numit şi el un judecător, în vreme ce doi magistraţi ai Curţii sunt de pe vremea fostului şef al statului Traian Băsescu.

Judecătorii Curţii nu au mai judecat în perioada recentă conflicte juridice de natură constituţională între instituţiile statului, ele fiind supuse mai degrabă interpretării unei situaţii prin prisma legislaţiei şi nu a legii în sine.

Social-democraţii au reuşit să impună nu mai puţin de trei judecători la Curtea Constituţională în ultimii ani. De asemenea, PSD deţine şi preşedinţia CCR prin Valer Dorneanu, fost deputat social-democrat, numit de Camera Deputaţilor în 2013. Un alt judecător numit de majoritatea PSD este Maya Teodoroiu, votată de Senat în 2015, după demisia de la CCR a lui Toni Greblă în urma acuzaţiilor de corupţie. Cel de-al treilea judecător care a ajuns la Curte cu susţinerea PSD este Marian Enache, fost deputat FSN, PDSR şi PSD, numit şi el de Camera Deputaţilor în 2016.

Odată cu reînnoirea Curţii Constituţionale, în vara lui 2016, liberalii au pierdut unul dintre cei trei judecători pe care îi numiseră de-a lungul timpului. Astfel, cei doi judecători constituţionali susţinuţu de PNL şi care au rămas în funcţie sunt Ştefan Minea, profesor de drept constituţional la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, numit de PDL în 2010, şi Mona Pivniceru, fost ministru al Justiţiei în perioada USL, numită în 2013.

UDMR şi-a păstrat locul la Curtea Constituţională lăsat liber în 2016 de Valentin-Zoltán Puskás, căruia i-a expirat mandatul. În schimbul sprijinului acordat social-democraţilor pentru numirea lui Marian Enache, maghiarii au primit voturile PSD pentru impunerea lui Attila Varga ca judecător constituţional.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut şi el prima nominalizare de judecător al Curţii Constituţionale în vara lui 2016 în persoana Liviei Stanciu, fosta preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Doi dintre judecătorii CCR au rămas de pe vremea lui Traian Băsescu: Petre Lăzăroiu, numit în 2010, şi Daniel Morar, fostul procuror-şef DNA, numit în 2013.

Curtea Constituţională este compusă din nouă judecători, iar deciziile se iau cu majoritatea de minimum cinci voturi. De nenumărate ori, mai ales în situaţii sensibile în care CCR a avut de arbitrat conflicte între puterile statului sau a avut pe masă dosare sensibile, au existat acuzaţii referitoare la faptul că voturile judecătorilor ar fi reflectat opţiunea taberei politice care i-a promovat.

Etichete: ccr ordonanta de urgenta, CSM, Curtea Constituţională, dezbatere oug, ordonanță de urgență, oug 13, președintele csm

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h