De ce circulă greu tramvaiele din Capitală şi care sunt liniile cu risc de deraiere



În secolul vitezei, tramvaiele din Bucureşti "aleargă" pe şine cu viteza melcului. Din cauza infrastructurii vechi, tramvaiele din Capitală au ajuns să fie depăşite, pe unele porţiuni de drum, şi de pietoni. Principala cauză a vitezei extrem de reduse cu care se deplasează tramvaiele o reprezintă căile de rulare, care nu au mai fost schimbate, în unele cazuri, din anii '70.

Tramvai
Tramvai

Viteza tramvaielor din Capitală este încetinită substanţial de şinele vechi de zeci de ani. Astfel, pentru a preveni deraierile care s-ar putea produce din cauza şinelor foarte vechi, pe segmentele cu cele mai mari probleme s-a restricţionat drastic viteza, la 10 km/h sau chiar 5 km/h. "Din cauza liniilor vechi mai au loc, câteodată, şi deraieri, dar asemenea evenimente nu au loc decât foarte rar pentru că pe liniile respective se circulă cu viteză redusă. În această situaţie nu riscul e problema, ci viteza de circulaţie redusă, de 10 km/h sau 5 km/h. Circulăm cu o viteză atât de mică tocmai pentru a fi în siguranţă. În principiu, viteza comercială e cam 20 km/h pe liniile bune", a explicat Adrian Mihai Câmpurean, directorul Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), pentru B365.ro.

Potrivit şefului RATB, cea mai veche cale de rulare pentru tramvaie nu a mai fost schimbată de mai bine 40 de ani şi este străbătută de linia 5. Pe tronsonul Str. Barbu Văcărescu - Piaţa Sf. Vineri, pe care circulă liniile 5 şi 16, calea de rulare a tramvaielor este veche de peste 40 de ani. Cea mai gravă situaţie de pe acest tronson este însă pe Str. Barbu Văcărescu, pe segmentul cuprins între Şos. Ştefan cel Mare şi Str. Nicolae Caranfil, potrivit şefului RATB. Tot pe un tronson din traseul liniei 5, de pe str. Vasile Lascăr, de la intersecţia cu Str. Batiştei şi până la Piaţa Gemeni, viteza tramvaiului este restricţionată la 5 km/h - viteza medie de deplasare a unui om care merge pe jos. Directorul general al RATB spune că această restricție a fost impusă din cauza șinelor de tramvai foarte vechi, care, din cauza uzurii, ar putea genera vibrații și ar dăuna și structurii de rezistență a caselor vechi din zonă, dacă viteza ar fi mai mare.

Câmpurean a mai precizat, pentru B365.ro, că aproximativ 25% din şinele vechi de tramvai, inclusiv cele de pe linia 5, au fost produse la Oţelul Roşu. Celelalte şine vechi, tip cale ferată, au fost produse la Reşiţa. "Şinele de la Oţelul Roşu sunt băgate în dale de beton de 6 metri, care au un profil omega, poziţionat invers, şi o zonă de amortizare din cauciuc. În cazul accidentului de pe Bd. Mărăşeşti nu s-a rupt şina propriu-zisă, ci profilul omega, din cauza uzurii avansate a marginilor profilului omega, iar profilul respectiv a pătruns în podeaua maşinii. Şinele de la Oţelul Roşu au fost o soluţie rapidă atunci pentru că se montau repede. Erau dalele prefabricate, se montau şinele înăuntru şi mergeau lucrările relativ repede. Între timp au apărut tehnologii moderne, acum se aşază şinele pe un pat de pietriş, care se afânează din când în când ca să-şi păstreze elasticitatea. Rezistenţa e mult mai bună, iar şinele sunt mult mai bune", a explicat şeful RATB.

În ciuda faptului că linia de tramvai are o vechime foarte mare, Câmpurean spune că, din informaţiile pe care le are în prezent, Primăria Capitalei nu intenţionează să schimbe calea de rulare a tramvaielor de pe linia 5.

Nu doar linia 5 se ”mândrește” cu șine din perioada de glorie a ”Epocii de Aur”. Alte şase căi de rulare pentru tramvaie, construite în urmă cu 30-40 ani, se află pe următoarele artere:

- Calea Şerban Vodă (de la Piaţa Eroii Revoluţiei până pe Bd. Octavian Goga - segment pe care circulă linia 1)

- Bd. Basarabia (de la Piaţa Muncii până la staţia Republica, din zona platformei industriale Faur - acest segment de drum este circulat integral de liniile 40, 56 şi, parţial, de linia 36)

- Bd Corneliu Coposu şi Calea Călăraşilor (de la Piaţa Sfânta Vineri până la Piaţa Muncii - tronson străbătut integral de liniile 40, 56 şi parţial de linia 14). Tramvaiele de pe liniile 40 și 56 circulă, de la un capăt la altul, pe unele dintre cele mai vechi șine din Capitală.

- Bd. Ion Mihalache (de la staţia Doctor Felix până la staţia Clăbucet - segment străbătut integral de liniile de tramvai 20, 24, 42 şi 45)

- Bd. Chişinău (de la Piaţa Delfinului până la Bd. Basarabia - segment pe care circulă linia 36)

- Bd. Camil Ressu (de la Dristor până la Fizicienilor - segment străbătut integral de liniile 23 şi 27).

Potrivit directorului general al RATB, șinele vechi sunt extrem de costisitoare, iar Regia pierde foarte mulţi bani asigurând mentenanța zilnică pe liniile de tramvai din ”Epoca de Aur”. "Aceste şine nu prezintă pericol public, doar că sunt foarte vechi şi trebuie schimbate. Noi le întreţinem permanent. Zilnic intervenim pe cel puţin o linie foarte veche. Apar ruperi, ele trebuie sudate, încărcate cu sudură pentru refacerea ciupercii de la şină sau trebuie înlocuite dalele. Ar fi mult mai ieftin să le schimbăm decât să le reparăm tot timpul, dar asta nu intră în atribuţia noastră, din păcate. Pe vremuri asiguram noi schimbarea şinelor de tramvai, dar acum, având în vedere că se lucrează integrat, Primăria Capitalei se ocupă de aceste lucrări, odată cu refacerea întregii trame stradale. Noi suntem obligaţi să le întreţinem ca să putem circula. Câteodată, dacă apare vreo rupere de mare amploare, în timpul zilei, nu putem circula. Trebuie să oprim circulaţia pe liniile respective ca să putem asigura reparaţia. În general, noi facem intervenţiile noaptea, dar dacă e vorba de o rupere care produce o denivelare şi există riscul de deraiere, se intervine și în timpul zilei. Avem în total 200 de oameni, la echipele de sudură şi de linii, care lucrează în schimburi pentru a asigura intervenţiile şi reparaţiile necesare. Echipele de linii lucrează numai noaptea, iar cele de sudură intervin de fiecare dată când e nevoie, şi noaptea şi ziua, dacă e cazul", a explicat Adrian Câmpurean, pentru B365.ro.

În total, pentru cei 300 de km de şine, respectiv 150 km de cale dublă, cât are Bucureştiul, Regia plăteşte lunar circa 4,2 milioane lei numai pentru materiale, salariile angajaţilor care intervin pentru repararea şinelor vechi, transport şi utilaje, potrivit lui Câmpurean. Din totalul celor 300 km de şine de tramvai din Capitală, circa 37% sunt vechi de 30 - 40 ani. Deşi cele mai vechi căi de rulare pentru tramvaie reprezintă puţin peste o treime din totalul şinelor din Bucureşti, cei mai mulţi bani din cei 4,2 milioane lei lunar, se duc pentru căile de rulare construite în anii '70 - '80, a mai precizat directorul general al RATB.  

Incidentele produse din cauza vechimii înaintate a şinelor de tramvai s-au înmulţit, în ultimii ani, în Capitală. Recent, tramvaiele au fost blocate pe Șoseaua Giurgiului, timp de 35 de minute, din cauza unui macaz defect. În aceeaşi zonă, în toamna anului trecut, a deraiat un tramvai al liniei 1. De asemenea, în urmă cu aproape patru luni, un alt tramvai, care circula pe linia 36, a deraiat, la intersecţia dintre Şoseaua Pantelimon cu Bulevardul Chişinău - tronson pe care se află una dintre cele mai vechi linii de tramvai din Capitală.

Etichete: Adrian Mihai Câmpurean, linii RATB, realitatea, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, tramvai București, viteză de circulație

0/2 COMENTARII
Ing.
15 Jul 13:25
+0
VOTURI
-0
Sinele sunt vechi, dar macazurile sunt mai noi... cel din Rahova (cu acele doua tramvaie de pe linia 32) avea doar cativa ani si tot nu a mers corespunzator, la fel si cel din Sos. Giurgiului. Dar cand toata echipa de mentenanta e facuta doar din ,,mesteri" care stiu doar sa taie sina serpuita si sa incarce cu sudura (acum cateva luni incarcau o curba... pe ploaie) e clar ca apar probleme.
Tramvi
15 Jul 12:39
+0
VOTURI
-0
I_O_C (test vizual) ................................................................................................................................................. peste 30 caractere.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE