Raport îngrijorător al Curții de Conturi, despre pregătirea Capitalei pentru un seism major



Programul pentru diminuarea efectelor unui cutremur de mare magnitudine înregistrează deficiențe în București, arată un raport al Curții de Conturi. Potrivit documentului, în perioada 2000-2013 au fost consolidate doar 16 imobile din cele 190 expertizate tehnic și încadrate in clasa de risc seismic I – pericol public, respectiv 8,4%. Menținerea ritmului actual de realizare a Programului de consolidare va conduce la finalizarea acestuia în aproximativ 154 de ani. De asemenea, în fiecare an, aproximativ 30% din fondurile de la bugetul de stat destinate consolidării clădirilor cu risc seismic au rămas necheltuite. Deși reprezentanții autorităților au motivat ritmul lent de consolidare a clădirilor prin refuzul proprietarilor, raportul Curții de Conturi menționează că nu s-a întocmit niciun proces-verbal  de constatare a acestor refuzuri. Mai mult, proprietarii care au acceptat consolidarea locuințelor au realizat că valoarea finală a lucrărilor a crescut cu 40% față de valoarea stabilită la încheierea contractului. 

Cutremur catastrofal in Bucuresti
Cutremur catastrofal în București
Foto: www.100construct.ro

În cazul apariției unui seism major, Capitala se va confrunta cu mari dificultăți in gestionarea dezastrului, de la un timp îndelungat necesar reintrării în funcțiune a sistemelor de electricitate, gaze, apă, până la un număr mare de victime și sinistrați, dar și un număr scăzut de specialiști și medici, arată un raport al Curții de Conturi.  În această situație, derularea unui program de management preventiv al dezastrelor este extrem de necesar. În București există un program în sens, însă prezinta mari deficiențe, potrivit documentului citat. 

Astfel, în București, în perioada 2000-2013 au fost finalizate doar 16 imobile din cele 190 expertizate tehnic și încadrate in clasa de risc seismic I – pericol public, respectiv 8,4%. Menținerea ritmului actual de realizare a Programului va conduce la finalizarea acestuia în aproximativ 154 de ani, se precizează în raportul Curții de Conturi. 

O primă cauză pentru ritmul lent de consolidare a imobilelor cu risc seismic o constituie legislația în vigoare. "Cadrul legal cuprinde acte normative fără termene clare de realizare şi necorelate. (..) Programul nu este coerent, structurat pe etape și termene de realizare (scurt – mediu – lung). În actele normative nu au fost avute în vedere prevederi în caz de refuz al realizării lucrărilor de consolidare de către proprietari, aceasta având drept consecință prelungirea perioadei de realizare a Programului. (...) Nu există un cost standard orientativ pentru lucrările de consolidare, astfel încât suma finală pentru proiectare și execuție să nu mai poată fi contestată de proprietari, precum și lipsa unei formule de calcul clare pentru stabilirea sumelor de restituit de către proprietari", se menționează în raportul de audit al Curții de Conturi.

Autoritățile au declarat în numeroase rânduri că ritmul lent de consolidare a clădirilor cu risc seismic este cauzat de refuzul proprietarilor în acest sens. Cu toate acestea, raportul de audit al Curții de Conturi evidențiază faptul că nu s-a încheiat niciun proces-verbal de constatare a refuzului proprietarilor.

Banii destinați consolidărilor au rămas necheltuiți

Lucrările de consolidare pentru cele 16 imobile din Capitală au fost executate în proporție de 87% cu finanțare din fonduri publice. In perioada 2007 – 2010, finanțarea lucrărilor de consolidare a fost realizată, în principal (peste 70%) cu fonduri de la bugetul de stat. Cu toate acestea, în fiecare an, 30% din banii de la Guvern au rămas necheltuiți de către municipalitate, se precizează în raportul de audit.

Proprietarii locuinţelor, persoane fizice din clădirile incluse în programele anuale, beneficiază de finanţare de la bugetul de stat pentru executarea lucrărilor de consolidare, iar pentru finanțarea acordată se instituie ipotecă legală a statului asupra locuinţelor. La terminarea lucrărilor, proprietarul locuinţei - persoana fizică trebuie să restituie cheltuielile efectuate de la bugetul de stat proporţional cu cota-parte indiviză deținută de proprietar din proprietatea comună din cadrul condominiului. Restituirea se realizează în rate lunare egale, în lei, fără dobânda, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepţiei lucrărilor de consolidare. Proprietarii locuinţelor - persoane fizice care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie situate sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, pe perioadele în care realizează aceste venituri, sunt scutiţi de restituirea sumelor primite ca finanțare pentru executarea lucrărilor de consolidare.

Lucrările de consolidare s-au scumpit cu 40% pe perioada derulării lor

O altă problemă cu care s-au confruntat proprietarii a fost creșterea valorii lucrărilor de la atribuirea contractului și până la finalizarea lui. "În cele mai multe cazuri, creșterea valorii lucrărilor de consolidare (valoarea finală față de valoarea inițială, conform contractului) a depășit pragul de 40%, ceea ce conduce la concluzia că Devizele-ofertă în baza cărora s-au încheiat contractele conțin categorii de lucrări mult subevaluate față de situația reală de pe teren", se precizează în raport.

O parte importantă a programului de prevenire și diminuare a efectelor unui seism de mare magnitudine este și strategia de informatizare a administrației publice locale din care face parte și aplicația GIS (Sisteme Informatice Geospațiale).

Conform raportului Curții de Conturi însă, această strategie "nu a fost dezvoltată și implementată conform etapelor și perioadelor de realizare, în sensul că au fost depășite termenele aprobate inițial de C.G.M.B., în principal, din cauza subfinanțării acesteia. Managementul entității (Primăriei) s-a implicat în faza inițială de implementare, fapt care a condus la realizarea de pași importanți în dezvoltarea aplicației G.I.S. însă, în prezent există întârzieri în implementarea și utilizarea la capacitatea maximă a aplicației la nivelul tuturor direcțiilor. La data prezentului audit, aplicația G.I.S. nu conține toate informațiile referitoare la reţelele tehnico-edilitare existente care nu sunt trasate pe harta aplicaţiei, nu sunt introduse în totalitate numere poştale, cu precădere în zonele nou construite; nu este actualizată baza de date cu informațiile care trebuie furnizate de celelalte instituții (primăriile de sector, administrațiile financiare, direcțiile de taxe și impozite, deținătorii de utilități etc.)".

La data realizării auditului doar 40% din informații erau introduse în aplicația GIS. "Urmare nepopulării bazelor de date cu toate informațiile necesare, nu este asigurată funcționarea optimă a aplicației G.I.S. Astfel, nu se poate realiza analiza și evaluarea riscurilor în caz de dezastre (cutremur major in Municipiul București), nu sunt evidențiate pe hărți pericolele cunoscute şi potenţialele surse de dezastru pentru a permite luarea deciziilor corecte și la timp şi elaborarea unor planuri mai eficiente", se precizează în raport.

Auditul performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul București s-a desfășurat în perioada 05.06 – 27.07.2012 și în perioada 25.04-07.05.2014. iar perioada supusă auditului a fost 01.01.2007 – 31.12.2013.

VEZI AICI RAPORTUL DE AUDIT

 

Etichete: Curtea de Conturi, cutremur, dezastre, realitatea, risc seismic, seism

0/1 COMENTARII
Wer
05 Jan 18:19
+0
VOTURI
-0
Primarul Bucurestiului se lauda ca este medic si ca ii pasa de viata oamenilor. Dimpotriva, nu da doi bani pe ea! De obicei se pune ca proprietarii nu vor consolidare... dar lipsesc procesele verbale care sa demonstreze asa ceva! Ce convenabil! Acum cateva zile era la TV un eportaj cu niste cetateni care era de acord sa isi consolideze blocul dar primaria le dadea cu flit.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h