ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA: Data Paștelui se calculează în funcție de ECHINOCTIUL DE PRIMĂVARĂ



ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA: ECHINOCŢIUL de primăvară 2014 are loc pe 20 martie. Este momentul în care Soarele, mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu de primăvară.

Echinoctiul de primavara, sarbatorit azi de Google
Echinocțiul de primăvară, sărbătorit azi de Google

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni.

Data Paştelui este variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA: Conciliul de la Niceea a decretat în 325 că "ziua de Paște va fi în prima duminică dupa prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară". Se poate pune întrebarea justificată: dacă ziua Paștelui depinde de soarele și luna de pe cer, cum este posibil ca bisericile să nu fie de acord?

Cauza este încrederea în metode de calcul care aproximează mișcarea soarelui și a lunii. În timp, utilizând aceste metode matematice, bisericile au început să folosească un "soare" și o "lună" care nu mai corespundeau cu soarele și luna de pe cer. Divergențele dintre calcule și observațiile astronomice au fost corectate în unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian.

Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2014 se produce astăzi, 20 martie, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii, potrivit astro-urseanu.ro. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ: La echinocţiul de primăvară, la fel ca şi la cel de toamnă, Calendarul Popular consemnează Ziua şarpelui, cel care împarte anul în două anotimpuri, odată cu ritmul hibernării sale. Cele două Zile ale şarpelui stau semnul unei străvechi zeităţi preistorice, considerată simbol al renaşterii ciclice a naturii, imaginea şarpelui muşcându-şi coada fiind una dintre cele mai cunoscute reprezentări a veşnicei reîntoarceri, scrie Jurnalul Național.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ: Luna martie, este una dintre lunile în care relicve ale unor sărbători matriarhale se manifestă încă în hotarul satului, când Baba Dochia, zeiţa mamă întruchipare a anului îmbătrânit, moare spre a renaşte odată timpul calendaristic, la fel ca toate divinităţile din prag de echinocţii şi solstiţii. După ea au venit Zilele Babelor, ale Babele noatre "cosmice" care schimbă anotimpurile, leagă şi dezleagă vremea, prevestesc belşugul şi norocul. Sunt strămoaşele mitice, care şi-au transmis înţelepciunea femeilor din satul românesc, femei iniţiate în practicile divinatorii, depozitare ale înţelepciunii pământului, cunoscătoare ale plantelor şi leacurilor, un fel de şamani ai comunităţilor străvechi, matriarhale. Reprezentările lor au rămas în Munţii Bucegi, ai Buzăului şi ai Maramureşului, pietre sacre ce veghează hotarul anotimpurilor, dezleagă primăvara şi, odată cu ea, timpul vrăjilor, al magiei şi al descântecelor... Apoi a venit vremea Zilelor Moşilor. Despre ei se povesteşte că au bătut cu ciomegele pământul pentru a desfereca primăvara. Şi tot ei au prins Soarele care, în teleaga lui fermecată, a încercat să fugă de pe cer în ziua numită Cap de Primăvară. Săptămâna trecută au fost Alexiile iar până la astăzi, data Echinocţiului de Primăvară, am trăit un răstimp de zile festive, magice.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ: În Calendarul Popular al românilor, Cuviosul Alexie, prăznuit de biserica ortodoxă pe 17 martie, este eclipsat de Moş Alexe sau Alexie cel Cald, patron al şerpilor, al peştilor, al tuturor vieţuitoarelor care iernează sub pământ, în scorburi şi sub scoarţa copacilor, sub pietre şi bolovani, în ape curgătoare şi stătătoare. El a deschis pământul să iasă toate vietăţile ascunse de frigul iernii, a dat porunca peştilor sa se împraştie prin apă, a dezlegat glasul broaştelor şi a dăruit aripi fluturilor. A adus triumful primăverii. Prisăcarii au scot stupii afară şi i-au stropit cu agheasmă, pescarii au ţinut post negru ca să aibă noroc tot anul. Femeile au încercat să amăgească "jivinele", ducându-le sare şi mâncare pe câmp ca să nu se aporpie de gospodăria lor, şi-au scot zestrea la lumina soarelui pentru a ţine moliile departe tot anul şi au "lipit" simbolic ochii şarpelui prin astuparea cu lut a fisurilor din pereţii casei.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ: Ele ştiau că urmează Ziua şarpelui, la Echinocţiu, şi mai ştiu că de ziua lui n-au voie să-l omoare şi nici să-i spună pe nume. În schimb, îl descântă şi respectă nenumărate interdicţii: nu ating obiecte ale căror forme amintesc de a sa, nu taie lemne, nu torc, nu ţes, nu folosesc foarfecele sau acul. ?n satele noastre, şarpele pendulează între ipostaza de antropofag, prezent în blestemele de mamă, colindele şi baladele fantastice ("...dar nu-i para focului,/ că-s ochiuţii şarpelui./ şade-n drum încolăcit/ şi mănâncă un voinic...") şi cea de animal totem sau strămoş mitic, şarpele casei. ("şerpe este la toata casa; unde este şerpe, e noroc la casă, merge bine şi nici un rău, nici un farmec nu se apropie. Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari. Acela se cheamă şerpe de Casă").

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ: Astăzi este momentul din an în care se aprind focurile echinocţiale. Proiecţie simbolică a soarelui pe pământ, focul arde anotimpul cel vechi şi îmbătrânit, pentru a-l face să renască pe cel nou, aducător de vigoare şi viaţă. Totodată, are un rol apotropaic, fertilizator şi magic. Copiii sar peste focurile aprinse în fiecare ogradă, pentru a fi feriţi de boli, femeile presară cenuşa de jur împrejurul gospodăriei, formând un cerc protector împotriva şerpilor, bărbaţii întreţin flăcările cât mai mult timp, cu credinţa că astfel îi încălzesc pe moşii de neam.

Etichete: 2014, ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA, Paștele catolic

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE