Efectele legii antifumat în România: Iniţial va fi un şoc şi consumul va fi afectat



Legea care interzice fumatul în spaţiile publice va determina o uşoară creştere a cererii pentru spaţii de restaurante şi baruri cu terasă sau grădină, dar pe termen lung nu va avea un impact major asupra business-ului restaurantelor, barurilor, cafenelelor şi cluburilor, se arată într-un studiu publicat de o cunoscută agenție imobiliară din București.

Efectele Legii antifumat in Romania
Efectele Legii antifumat în România

Legea 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii 349/2002, prin care se interzice complet fumatul în spaţiile închise, la locurile de joacă pentru copii, în unităţi sanitare şi de învăţământ, va intra în vigoare miercuri, 16 martie.

"Iniţial va fi un şoc şi consumul va fi afectat, dar apoi clienţii se vor obişnui. Estimăm ca maxim 5% din restaurante şi cluburi vor fi afectate grav de această lege. Constatăm o uşoara creştere a cererii de spaţii cu terasă sau grădină, care vine din partea operatorilor de restaurante, cafenele sau baruri. Aceşti operatori vor trebui să ofere condiţiile aferente fumatorilor, care probabil vor reveni în locaţii după câteva luni de absenţă - de exemplu, terasele vor trebui amenajate cu sisteme de încălzire pentru sezonul rece. Impactul legii va fi mai mare asupra cluburilor şi barurilor, decât asupra restaurantelor. Clientii vin la restaurant ca să mănânce, nu ca sa fumeze. Pe de altă parte, un alt efect al legii antifumat este că primim cereri de spaţii de la companii care doresc să deschidă aşa numitele cluburi private de cigars şi trabucuri, destul de des întâlnite în străinătate, în care nu poţi să intri decât dacă eşti membru", a declarat Eduard Uzunov, preşedintele companiei de consultanţă imobiliară Regatta Real Estate.

Aproximativ cinci milioane de români fumează. În prezent, 17 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene interzic total fumatul în spaţiile publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.

Potrivit unui alt studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti-fumat. Studiul, realizat în perioada 21-25 ianuarie 2016, arată că 8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

În ceea ce priveşte vârsta fumătorilor, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

Profit în creştere pentru producătorii şi comercianţii de tutun

Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor şi comercianţilor de ţigarete din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014.

Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, această situaţie poate fi explicată prin evoluţia preţului ţigărilor şi prin măsurile luate de producători şi comercianţi în ultimii 4 ani.

"După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri", au explicat analiştii de la KeysFin.

Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.

În 2016, ţigările se scumpesc

Interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul.

"Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare", spun aceştia.

TOPUL PRODUCĂTORILOR ŞI COMERCIANŢILOR DE ŢIGĂRI

Analiza realizată de KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tabacco, Philip Morris România SRL, China Tabacco International si Rom Ital SRL. Împreună, acestea au realizat în 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

Cel mai important jucător este JTI, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tabacco cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi şi Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei.

Industria tutunului, privind-o exclusiv din prisma datelor financiare oficiale, a angajat în 2014 aproape 1600 de angajaţi.

UNA DIN ŞASE ŢIGARETE, DE CONTRABANDĂ

Potrivit analiştilor de la KeysFin, datele de mai sus reprezintă doar o fotografie a unei pieţe în care evaziunea şi contrabanda înregistrează încă valori importante.

"Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori", spun experţii.

Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.

Etichete: fumat in baruri, fumat in restaurante, impact lege antifumat, legea anti-fumat, legea antifumat

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h