Expoziții de tehnică şi ateliere de prezentare, de Ziua Pompierilor Români



Toate subunităţile de pompieri din Bucureşti şi Ilfov vor fi deschise duminică, 13 septembrie, de Ziua Pompierilor Români. În fiecare an, pe 13 septembrie, se sărbătoreşte Ziua Pompierilor Români. Cu ocazia acestui eveniment, în Capitală vor fi organizate mai multe manifestări, precum Ziua Porţilor Deschise, expoziții de tehnică şi ateliere de prezentare.

Expozitii de tehnica si ateliere de prezentare, de Ziua Pompierilor Romani
Expoziții de tehnică şi ateliere de prezentare, de Ziua Pompierilor Români
Foto: daniblog.ro

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă organizează, cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la eroicele lupte din "Dealul Spirii",  ceremonialul militar şi religios pentru depunerea coroanelor şi jerbelor de flori în memoria eroilor pompieri. Activitatea va fi urmată de parada militară a efectivelor de pompieri şi a autospecialelor de intervenţie. Totodată, între orele 09:00-20:00, în subunităţile operative din structura I.S.U Bucureşti-Ilfov se desfăşoară "Ziua Porţilor Deschise", informează TVR.

Pe 12 septembrie, între orele 16:00-20:00 în parcurile: Alexandru Ioan Cuza și Carol, se vor desfășura expoziții de tehnică, ateliere de prezentare, exerciții demonstrative privind modul de lucru cu autospecialele de intervenție și acordarea primului ajutor medical calificat.

Trafic restricționat în CENTRUL Capitalei, cu ocazia Zilei Pompierilor. RUTELE ALTERNATIVE

Pompierii români sunt sărbătoriţi din 1953, ca urmare a faptelor de patriotism şi devotement de care au dat dovadă în 1848, atunci când au apărat Revoluţia paşoptistă împotriva intervenţiei otomane, în bătălia din Dealul Spirii.

În 1848, la intrarea în Capitală, trupele otomane au măcelărit civilii şi au arestat o parte din conducătorii Revoluţiei paşoptiste. Aceste fapte i-au indignat pe pompieri, dar şi pe alţi soldaţi din unităţile militare, care nesocotind ordinele date de Locotenenţa Domească, s-au pus în mişcare împotriva numeroasei armate turceşti.

Roata de pompieri a Bucureştiului, devenită un sprijin al Revoluţiei, a participat activ la apărarea ei, părăsind cazarma de la Agie, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu. Deşi depăşiţi numeric, românii au asalatat la baionetă oastea turcă, capturând o parte din tunuri, pe care le-au întors împotriva duşmanului.

Pompierii au dat atunci dovadă de curaj şi pricepere în rezolvarea situaţiilor de luptă, capacitate de rezistenţă şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare.

Mai mult de jumătate din compania de pompieri a căzut în lupta din Dealul Spirii – 47 de soldaţi şi doi ofiţeri. Peste 100 de persoane au fost rănite.

Cei rămaşi în viaţă s-au retras în tabăra de la Râureni, apoi au trecut munţii şi s-au înrolat în armata revoluţionară condusă de Avram Iancu.

Încleştarea din Dealul Spirii a devenit simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român, iar veteranilor li s-a acordat prima decoraţie militară "Pro Virtute Militari", înfiinţată de domitorul Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, primul ofiţer român a fost trimis la perfecţionare în străinătate, la Paris.

În memoria acestor curajoşi luptători, a fost inaugurat în 1901, Monumentul pompierilor eroi, realizat din bronz de sculptorul Wladimir C. Hegel. Ca urmare a construirii Casei Poporului (Palatul Parlamentului), a fost dezafectat în 1984 şi mai târziu, mutat la intersecția Căii 13 Septembrie cu Str. Izvor, și redezvelit pe 13 Septembrie 1990 în fața Hotelului Marriott.

Dar pompierii s-au remarcat şi în timpul Razboiului de Independenţă, contribuind la recâştigarea suveranităţii României, în momentele grele ale făuririi Statului naţional unitar român de la 1 Decembrie 1918 şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declanşate de bombardamentele inamice.

Nenumărate au fost şi confruntările cu flăcările devastatoare, chiar şi pe timp de pace.

Istoria Bucureştiului a consemnat, de-a lungul anilor, o serie de incendii care au lovit necruţător Capitala.

Pe 9 septembrie 1804, Curtea Domnească şi o parte a oraşului au fost grav afectate, iar pompierii au luptat cu flăcările care riscau să transforme tot oraşul în cenuşă.

În 1813, pe vremea lui Vodă Caragea, Curtea Domească aflată în Dealul Spirii a fost, din nou, distrusă de flăcări.

Contele Auguste de Lagarde, aflat în trecere prin Bucureşti, scria:

„...alergai la fereastră şi văzui chiar în faţa mea palatul principelui Valahiei cu totul în foc...Pompierii acoperiţi cu un fel de coif şi cu o îmbrăcăminte romană se urcară pe acoperişurile aprinse...".

Dar cel mai devastator incendiu a fost cel cunoscut ca „Focul cel Mare" izbucnit pe 23 martie 1847, în ziua de Paşte.

Vezi aici: Cele mai mari dezastre din istoria Capitalei, în imagini

Istoricii spun că băieţelul cluceresei Zinca Drăgănescu ar fi tras cu pistolul spre podul plin de fân al şopronului şi astfel flăcările ar fi cuprins nu doar clădirea, ci şi o treime din oraş, distrugând 2000 de clădiri şi omorând 15 persoane, dintre care şi un pompier.

„...sub ochii îngroziţi ai localnicilor refugiaţi pe Dealul Mitropoliei, se desfăşura spectacolul înspăimântător al Bucureştilor în flăcări. Case, prăvălii, hanuri şi biserici ardeau într-un vacarm asurzitor. Pe uliţe, oamenii alergau înspăimântaţi, răsunau comenzile militare şi vaietele deznădăjduiţilor flăcări" scria Anton Pann.

Mai mult pe TVR.

Etichete: 13 septembrie, expozitii, restrictii trafic ziua pompierilor, ziua pompierilor, ziua portilor dechise pompieri, ziua porţilor deschise

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h