Exproprieri de 5 milioane euro pentru Penetrația Splaiul Independenței - Ciurel - A1



Primăria Capitalei a finalizat proiectul privind declanșarea exproprierilor în vederea realizării la "Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti - Piteşti", etapa I, între strada G-ral Petre Popovăţ şi strada Amilcar C. Săndulescu. Potrivit documentului, vor fi expropriate terenuri cu o suprafață totală de 13.873 metri pătrați. Valoarea totală estimată a despăgubirilor este 22.480.062 lei (5 milioane euro). Proiectul a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București în ședința din 12 februarie 2015.

Exproprieri de 5,2 milioane euro pentru Penetratia Splaiul Independentei - Ciurel - A1
Exproprieri de 5,2 milioane euro pentru Penetrația Splaiul Independenței - Ciurel - A1

Primăria Capitalei continuă proiectul "Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti - Piteşti" în ciuda proceselor și protestelor societății civile. Astfel, PMB a solicitat CGMB aprobarea unui proiect de hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti - Piteşti", etapa I, între strada G-ral Petre Popovăţ şi strada Amilcar C. Săndulescu. 

Potrivit proiectului aprobat în ședința din 12 februarie, vor fi expropriate terenuri cu o suprafață totală de 13.873 metri pătrați. Nicio construcție nu va fi demolată sau afectată de lucrarea de infrastructură. Valoarea estimată a despăgubirilor ce vor fi plătite proprietarilor este de 22.480.062 lei (5 milioane euro). 

În cadrul ședinței de joi, Sorin Oprescu a făcut și o declarație referitoare la proiectele de pe ordinea de zi a CGMB, care vizează aprobarea exproprierilor pentru Supralărgirea Fabrica de Glucoză, Reabilitarea Bulevardului Liviu Rebreanu și Penetrație Splaiul Independenței-Ciurel-Autostrada București-Pitești.

"După ani de zbateri și dezbateri, după ce am introdus pe ordinea de zi a ședințelor CGMB de nenumarate ori aceste proiecte, consilierii generali au binevoit să-și facă datoria fată de cetățenii Bucureștiului și să nu mai blocheze lucrări, care acum puteau fi gata. Astăzi au aprobat exproprierile pentru trei proiecte importante ale Bucureștiului: este vorba despre proiectul pentru lărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză (care astăzi a fost introdus pe ordinea de zi a Consiliului pentru a 15-a oară), reabilitarea bulevardului Liviu Rebreanu ( introdus a-11-a oară pe ordinea de zi) și proiectul privind Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel - Autostrada București-Pitești (a 12-a oară pe ordinea de zi a CGMB). Sper ca de acum inainte, aleșii bucureștenilor să colaboreze în interesul comunității, astfel încât proiectele de dezvoltare a orașului să nu mai fie întârziate din motive politicianiste", a declarat primarul general, Sorin Oprescu.

Conform listei cu imobilele afectate de exproprieri publicată pe site-ul Primăriei Capitalei, cea mai mare despăgubire, respectiv 5,13 milioane lei (1,1 milioane euro)) ar urma să fie primită de firma SC Business Development Team SRL.  În topul despăgubirilor se regăsește și SC Ono Development SRL, care va fi despăgubită cu 4,6 milioane lei (1 milion euro) pentru trei terenuri aflate pe culoarul de expropriere al lucrării de infrastructură.  Pe lista celor despăgubiți se aflau și cei de la Lukoil, care ar fi urmat să primească 1.934.809 lei (431.877 euro) pentru un teren de 1.203 metri pătrați pe Șos. Virtuții nr. 61-63. VEZI AICI LISTA COMPLETĂ cu proprietățile ce vor fi expropriate și cu despăgubirile aferente.

Valoarea despăgubirilor, dar și suprafața terenurilor ce vor fi expropriate au fost reduse față de cele prezentate în proiectul cu același nume respins de CGMB în luna mai 2014. Astfel, proiectul prezentat și respins ulterior în ședința din 27 mai 2014, prevedea exproprierea unor terenuri cu o suprafață totală de 17.791 metri pătrați, dar și a unor construcții de 22 mp. Valoarea estimată a despăgubirilor era de 25,8 milioane lei (5,8 milioane euro). Proiectul a fost însă atunci respins de consilierii generali. 

Penetraţia Splaiul Independenţei - A1 - cel mai controversat proiect de infrastructură al Primăria Capitalei 

Penetraţia Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti - Piteşti este probabil unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură ale Primăriei Capitalei (alături de Diametrala Buzești-Berzei-Uranus). Proiectul a fost blocat la doar trei luni de la începerea lucrărilor, în martie 2011, și a fost reluat abia după doi ani, în noiembrie 2013. Inițial a fost contestată autorizația de construire, apoi instanța de judecată a suspendat și Planul Urbanistic Zonal, iar cetățenii din zonă au organizat chiar și un protest împotriva lucrării. 

Deși, în februarie 2013, Tribunalul București a suspendat Planul Urbanistic Zonal pentru această lucrare, Primăria Capitalei a decis să redeschidă șantierul. Reprezentanții Municipalității au precizat că, atâta timp cât există autorizații de construcție în vigoare, se poate lucra. Constructorii şi-au propus să termine podul hobanat de la Virtuții în aproximativ un an. "Am dat ordin de începere. Lucrarea va fi reluată. Se vor realiza lucrări la podul de la Virtuții, la bretele și sperăm că în aproximativ un an, un an și ceva, această parte a proiectului să fie gata", a declarat anterior, pentru B365.ro, Ion Dedu director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Ordinul de începere a fost dat doar pentru o parte a proiectului. Astfel, constructorul va lucra la finalizarea nodului rutier de la Virtuții, mai exact podul hobanat peste râul Dâmbovița de la intersecția Virtuții cu Splaiul Independenței și bretelele laterale. VEZI STADIUL LUCRĂRII ACUM

Penetraţia Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu Şos. Virtuţii şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens şi va fi mărginită în anumite zone de de străzi colectoare a traficului zonal. Pe parcursul lucrării vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecţia sos. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, la intersecţia Penetraţia A1 – Bd. Uverturii şi la intersecţia cu Șoseaua de Centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla. Contractul pentru realizarea lucrării a fost câştigat de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Eurocontruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti.

Istoricul proiectului

Pe 3 decembrie 2010, primarul general, Sorin Oprescu, participa la turnarea fundaţiei pilonului central al podului hobanat peste râul Dâmboviţa, un element fundamental al proiectului Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel -A1. Edilul-şef lăsa la baza pilonului şi un mesaj pentru "extratereştri": Mesajul a fost pus într-un tub de metal şi aruncat de primarul general în groapa de 36 de metri adâncime săpată de constructori pentru turnarea pilonului central al podului. "Lăsăm tubul la bază pentru ca generaţiile extraterestre să îl găsească peste 5.000 de ani şi să îşi aducă aminte", spunea atunci Sorin Oprescu.

Trei luni mai târziu, în martie 2011, proiectul s-a blocat. Proiectul a fost sistat, în primă instanţă, ca urmare a contestării autorizaţiei de construire de către proprietarii din zonele adiacente. Mai exact, dezvoltatorul imobiliar Sema Parc SA a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 209/21.06.2010, care prevedea autorizarea, în regim de urgenţă, a lucrărilor de construire, pentru ,,penetrare în Municipiul Bucureşti a autostrăzii Bucureşti Piteşti – Splaiul Independenţei – Lucrări pregătitoare pod hobanat peste Dâmboviţa între Str. Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii''. Procesul a fost câştigat de Primăria Capitalei.

Succesul obţinut de Municipalitate nu a deblocat însă şi proiectul. Și asta pentru că Primăria Capitalei nu avea încă un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat pentru această lucrare. În cele din urmă PUZ-ul a fost realizat şi supus în mai multe rânduri votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), însă el a fost aprobat abia la 30 august 2012. După câteva luni însă a fost suspendat de în instanță. Astfel, în februarie 2013, Tribunalul București a suspendat PUZ-ul care care stabileste traseul drumului expres spre autostrada A1 - Bucuresti-Pitesti. În acest moment, legea permite emiterea unei autorizații de construire în absența unui PUZ. Mai exact, autorizația potae fi emisă doar pe baza studiului de fezabilitate aferent proiectului. În acest context, Primăria Capitalei, a emis în toamna anului 2013 o nouă autorizație de construire pe baza căreia au fost reluate lucrările la proiect. 



Etichete: Consiliul General al Municipiului Bucureşti, exproprieri, Penetrație Splaiul Independenței, Primăria Capitalei, Splaiul Independenţei

0/1 COMENTARII
ANGHEL
24 oct 13:47
+0
VOTURI
-0
BUNA ZIUA CAND SE EFECTUEAZA PLATILE PT EXPROPIERE VIRTUTII MULTUMESC

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE