Fost viceprimar,audiat în dosarul de corupţie al fostului primar Poteraş:Mi s-a falsificat semnătura



Un nou termen în dosarul de corupţie al fostului primar al Sectorului 6, Cristian Poteraş, a avut loc miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti (CAB). La acest termen, magistraţii CAB au cerut audierea primilor 10 martori din dosar, printre care se numără şi fostul viceprimar al Sectorului 6, Ştefan Preda, care a declarat în faţa magistraţilor că i s-a falsificat semnătura. Cristian Poteraș este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri din Bucureşti.

Fost viceprimar,audiat in dosarul de coruptie al fostului primar Poteras:Mi s-a falsificat semnatura
Fost viceprimar,audiat în dosarul de corupţie al fostului primar Poteraş:Mi s-a falsificat semnătura

"Îmi menţin declaraţiile făcute în această cauză la Parchet şi Judecătoria Sectorului 6. Arăt că nu am participat la nicio şedinţă a subcomisiei care se ocupa cu analizarea cererilor de restituire a terenurilor. În actele emise de subcomisie apar numele meu şi o pretinsă semnătură a mea. Această semnătură a fost expertizată şi s-a demonstrat că nu îmi aparţine. Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 6, prin care am fost numit viceprimar, nu a produs niciun efect pentru că instanţa a suspendat-o şi a anulat-o la scurt timp, astfel încât eu nu am lucrat ca viceprimar. Deşi hotărârea prin care am fost numit viceprimar a fost suspendată de instanţă, am fost introdus în subcomisia privind restituirea terenurilor. Astfel, deşi hotărârea privind numirea mea ca viceprimar a fost suspendată imediat, am fost menţionat în subcomisie", a declarat fostul viceprimar al Sectorului 6, Ştefan Preda, în fața magistraților CAB.

În replică, unul dintre avocaţii apărării a precizat că semnătura respectivă apare într-un document care nu a fost folosit niciodată şi nu şi-a produs efectele.

În ciuda intervenţiei avocatului apărării, procurorul DNA a cerut instanţei să se consemneze declaraţia fostului viceprimar.

În acelaşi dosar au mai fost audiaţi alţi doi martori, printre care şi Steliana Rădulea, care primise prin testament dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care urma să le primească sora ei.

Femeia a precizat că, după apariţia Legii 18/1991, s-a adresat şi Primăriei Sectorului 6 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 15.000 mp de teren. Pentru 10.500 mp a primit drept de proprietate după un an şi ceva, iar prin anul 2006 a fost abordată de o femeie tânără, care i-a propus să înstrăineze o suprafaţă de 4.500 mp de teren pentru care formulase o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

"Eu i-am spus că nu am cum să înstrăinez terenul întrucât nu am titlu de proprietate şi nu-l pot înstrăina. Tânăra mi-a comunicat că nu mă interesează pe mine aceste aspecte şi că se va rezolva totul. La un interval de timp relativ scurt după ce tânăra s-a prezentat la mine am mers împreună cu aceasta la un birou notarial, unde am vândut terenul de 4.500 mp pentru 400 milioane lei vechi. Terenul de 4.500 mp era situat în Sectorul 5, la marginea oraşului. Pe primii 10.000 mp de teren, la cererea mea, mi-a fost emis titlu de proprietate de la Primăria Sectorului 6, iar pentru cei 4.500 mp am făcut cerere la Primăria Municipiului Bucureşti, unde mi s-a dat număr de înregistrare. După ce am înregistrat cererea la Primăria Capitalei pentru terenul de 4.500 mp, nu s-a mai eliberat titlu de proprietate pentru această suprafaţă, însă, la notariat am reuşit să vând terenul pentru că, aşa cum îmi spusese persoana respectivă, lucrurile s-au rezolvat", a declarat bătrâna.

Femeia a mai spus că nu îşi mai aminteşte exact unde se află terenul surorii sale sau unde era poziţionat acesta. 

Un alt martor audiat în dosar a precizat că, în urmă cu 15 ani, din discuţiile cu tatăl său, a aflat că acesta a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la Primăria Sectorului 6, iar reprezentanţii Primăriei Sectorului 6 l-au trimis la Chiajna, motivând că terenul ar aparţine de această localitate.

"În 2007, la un an de la moartea tatălui am găsit un act făcut la notar, prin care tatăl meu împuternicea o persoană să se ocupe de recuperarea terenurilor pentru care s-a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu terenurile respective, însă, după o perioadă am fost citat ca martor la DNA. Tatăl meu mi-a spus că terenul revendicat era în Sectorul 6, dar nu cunoştea exact amplasamentul terenului nici măcar el. În declaraţia anterioară am indicat că terenul s-ar afla în zona Turbomecanica - Zambilelor pentru a fixa un reper, dar precizez că nu ştiu exact unde se află", a mai declarat martorul.

Poteraş, achitat în primă instanţă

Pe 10 aprilie 2014, fostul primar al Sectorului 6 Cristian Poteraş a fost achitat de Judecătoria Sectorului 6, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri din Bucureşti. Alături de Poteraş, au fost achitaţi şi ceilalţi cinci inculpaţi din dosar. Decizia magistraților a fost atacată însă cu apel.

Magistrații au lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de părțile civile Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie — ICECHIM, Academia Română — Institutul de Biologie și Clubul Sportiv Rapid.

De asemenea, instanța a ridicat sechestrul asigurator instituit de DNA până la concurența sumei de 58.230.034 euro (205.306.570 lei), asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

Judecătorii au luat act că partea vătămată, Municipiul București, prin primar general, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Totodată, instanţa a dispus ridicarea sechestrului pus asupra bunurilor celor judecaţi.

Fostul primar al Sectorului 6, Cristian Constantin Poteraş, a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar legat de retrocedarea ilegală a şase terenuri, împreună cu alţi şase funcţionari publici din primărie, pe 2 martie 2011. Imobilele, în suprafaţă totală de aproape 120.000 mp, ce au fost restituite în anul 2006, valorau la vremea respectivă 58,2 milioane euro, potrivit Parchetului, din care unul ar fi ajuns la vărul soţiei sale. Fostul edil declarat anterior, pentru B365.RO, că nu înţelege de ce sunt vizate numai aceste imobile, în condiţiile în care toate celelalte restituiri din mandatul său au fost făcute după acelaşi tipar: nefiind disponibil terenul cerut, s-a făcut restituirea pe un alt amplasament.

Urmărirea penală a lui Cristian Poteraş a început în octombrie 2009, alături de Gheorghe Floricică - secretarul Primăriei Sectorului 6, funcţionarii publici (Dumitru Vultur, Daniel Moise şi Petre Boncea - membri ai subcomisiei de aplicare a legii fondului funciar), precum şi şefa Serviciului Cadastru Date Urbane şi Fond Funciar, Cristina Popescu şi Dorina Piftor, consilier în Primăria Sectorului 6.

Ofiţerii anticorupţie au susţinut că cei şapte inculpaţi, în frunte cu primarul Poteraş, au simulat "reconstituirea dreptului de proprietate în avantajul unui grup de persoane, una din acestea fiind vărul soţiei edilului, Lucian Viorel Grecu".

Procurorii au arătat, în rezoluţia de începere a urmăririi penale, că, în datele de 9 ianuarie 2006, 6 iunie 2006 şi 20 iulie 2006, "ignorându-şi atribuţiile conferite de lege, după o analiză superficială netemeinică, au propus validarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate a lui Cezar Căpăţână, Şerban Alexandru Gheorghe Căpăţână, Anica Cristea, Gheorghe Nica, Steliana Rădulea, Elena Năforniţă şi Gheorghe Jianu".

Persoanele care au primit, în realitate, aceste terenuri necuvenite sunt Fabian Schwartzenberg, Lucian Viorel Grecu, Valeriu Pandor şi Marian Jean Căpăţână, au precizat procurorii care au apreciat că, înainte să fie împroprietăriţi, cei care au solicitat terenurile şi-au vândut drepturile litigioase unui grup de interese, apropiat celor menţionaţi anterior. Mai mult decât atât, terenurile pentru care se solicitau retrocedările ar fi fost situate în afara Bucureştiului, în comuna Domneşti, însă au fost restituite în Capitală. Astfel, ar fi fost cauzată o pagubă în valoare totală de 58.230.034 euro patrimoniului Municipiului Bucureşti, respectiv Clubului Sportiv Rapid, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM şi Academiei Române – Institutul de Biologie, terenurile în cauză aparţinând, în mare parte, domeniului public ori domeniului privat al Municipiului Bucureşti şi persoanelor juridice anterior menţionate. Unul din terenurile despre care procurorii DNA spun că ar fi fost retrocedat ilegal, în suprafaţă de circa 5.000 mp, se află în cartierul Drumul Taberei şi reprezintă chiar o parte din parcul Favorit. Alte terenuri sunt situate pe Calea Plevnei, Splaiul Independenţei, Bd-ul. Iuliu Maniu, dar şi în apropierea Stadionului Giuleşti. Mai multe detalii AICI.

Etichete: abuz în serviciu, corupţie, Cristian Poteraş, DNA, realitatea, retrocedare terenuri

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h