Grădina Scufa- prima grădină publică din București, în care petreceau Anton Pann și boierii FOTO



O zonă verde dispărută a Bucureștiului este grădina Scufa, probabil prima grădină publică din Capitală, înființată la începutul secolului al XIX-lea. Aici petreceau marii și micii boieri ai Bucureștiului, domnitorii, dar și personalități ca Anton Pann și Nicolae Filimon.

La intersecţia Căii Plevnei cu bulevardul Regiei, se afla, din 1818, o grădină publică, probabil prima din oraș, după cum notează bibliotecarul Emanuel Bădescu, de la Cabinetul de Stampe al Academiei Române, în revista Bucureștiul Meu Drag.

Grădina Scufa avea o suprafață de circa 5 hectare și, conform unei descrieri făcute de Harta Blaremberg în 1842, avea în mijloc un rond din care porneau șase alei.

"Ţinând seama de aprecierile profesorilor Vintilă Mihăilescu și C.C. Giurescu, partea vestică a orașului era, la începutul secolului al XIX-lea, un crâmpei din falnicul Codru al Vlăsiei, prin urmare și copacii grădinii lui Scufa trebuie să fi fost impunători.", explică bibliotecarul.

Grădina era deținută de Ioan Gheorghiu Scufa, de origine grec, care cumpărase terenul de la vornicul Radu Golescu.

Scufa a fost, timp de 30 de ani, locul în care petreceau bucureștenii, mai ales personalități ale vremii ca Anton Pann, Nicolae Filimon, dar și boieri mari și mici și domnitori, după cum adaugă Bădescu. Totodată, o litografie după un desen de Auguste Raffet, datat 16 iulie 1837, îi prezintă pe soldaţii și ofiţerii Regimentului 2 dansând în horă în frumoasa grădină.

"Domnitorul Al. Dim. Ghica a avut chiar o întrunire secretă aici, cu membrii Adunării Obștești care se opuneau actului adiţional la Regulamentul Organic, scris de ruși în numele românilor și care conferea Rusiei calitatea de Putere Protectoare", explică Emanuel Bădeascu.

Înainte de 1852, când a apărut Harta Borroczyn în patru planșe, grădina a fost incorporată de Ion Câmpineanu la domeniul său.

După canalizarea Dâmboviţei în 1880-1883, pe zona nordică a Grădinii Scufa cât și în locul Livezii lui Bellu de la fosta Barieră a Podului de Pământ, este ridicată o fabrică de mobilă. Pe porţiunea sudică a fostei grădini, s-a construit în epoca lui Dej complexul studenţesc Grozăvești.

CITEȘTE ȘI: Grădinile pierdute din Bucureşti- imagini din perioada în care oraşul era format 50% din verdeaţă 

Etichete: emanuel badescu, gradina scufa, gradini bucuresti, grozavesti

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE