Bugetul pe 2016 a fost adoptat de Guvern. Magistrala 5 de metrou, printre priorităţile Guvernului



UPDATE Guvernul Cioloș a adoptat, în ședința de joi, bugetul pentru anul 2016. Miercuri seară, în cadrul unei declaraţii de presă şe această temă, premierul Dacian Cioloş a anunţat că magistrala 5 de metrou Drumul Taberei Eroilor se află pe lista de priorităţi a Guvernului. 

BUGET 2016: Cati bani primeste fiecare minister, unde s-au facut taieri
BUGET 2016: Câți bani primește fiecare minister, unde s-au făcut tăieri
Foto: economica.net

UPDATE Premierul Dacian Cioloş a anunţat, miercuri seară, că magistrala 5 de metrou se află pe lista de priorităţi a Guvernului în bugetul pe 2016, alături de magistrala 4 de metrou Bazilescu-Străuleşti. 

Cioloş a mai precizat că, la rectificările bugetare viitoare vor fi alocate fonduri şi pentru magistrala 6 de metrou 1 Mai-Aeroport Henri Coandă Otopeni. 

Dacian Cioloș a explicat că implementarea bugetului pe care l-a propus guvernul său "se bazează pe câteva principii":

„Prioritizare – Vrem să concentrăm resursele pe un număr limitat de proiecte și nu să finanțăm un shopping list cu propuneri venite dintr-o parte sau alta. Deci intenția este să ne concentrăm pe un număr limitat de proiecte prioritare, care să poată să ducă la rezultate concrete.

Transparetizare – Avem intenția să publicăm contractele de achiziții publice, cheltuielile realizate de fiecare minister, nu doar pentru a informa cetățenii contribuabili de modul în care sunt folosiți banii publici, dar și pentru noi, pentru Guvern, pentru a avea o urmărire atentă și la zi a modului în care se realizează execuția bugetară și să folosim rectificările bugetare, în așa fel încât la sfârșitul anului viitor să realizăm o execuție bugetară cât mai apropiată de 100%. Este important pentru noi să cheltuim acești bani așa cum ne-am propus.

Eficiența în utilizarea resurselor – Acest principiu se leagă și de obiectivul nostru de a proceda la îmbunătățirea actului administrativ, care poate să ducă și la o eficiență a utilizării resurselor, scrie realitatea.net. 

Prudența – În construcția bugetului am prevăzut un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile și serviciile de circa 10%, ceea ce înseamnă circa 4 miliarde de lei. Este o bună practică în construcția prudențială a unui buget. Acest plafon va fi folosit ca un tampon pentru a evita derapajele în execuția bugetului. Pe de altă parte, n-am luat în calcul posibilele efecte pozitive de runda a doua a relaxării fiscale, bani care rămân în circuitul privat și care se multiplică și care pot să aibă un efect pozitiv asupra veniturilor la buget.

Predictibilitatea – Asta înseamnă că, pe deoparte, continuăm investiții care au fost începtute pentru a da predictibilitate mediului economic și pentru a stimula, în felul acesta, și investițiile din partea sectorului privat".

Totodată, premierul României a explicat și modul în care au fost făcute alocările și de ce au fost prioritizate anumite domenii.

"În construcția bugetului am prioritizat câteva domenii, pe care am venit cu alocări bugetare mai mari decât execuția bugetară realizată în cursul anului 2015. Și, întradevăr, ne-am raportat nu la alocarea bugetară pe care a făcut-o Guvernul precedent, ci la execuția bugetară. Pentru că nu are sens să ne comparăm cu o alocare care, chiar dacă a fost mare, în unele cazuri execuția a fost de sub 50%.

Deci am luat ca referință ceea ce diferitele ministere sau instituții de stat au putut întradevăr să absoarbă și am venit cu alocări suplimentare pentru Sănătate, Educație și Cercetare:

Educație – Aici avem câteva obiective prioritare. Ele vizează în primul rând alocări bugetare pentru universități, atât pentru oferirea de subvenții studenților, pentru cămine, cantine sau burse, cât și pentru investiții și modernizări. Aici, dincolo de alocarea de la Ministerul Educației, vor mai fi bani pentru investiții în școli și modernizarea unor școli, sau aducerea, cel puțin, la normele care să le permită deschiderea lor, pentru școli din mediul rural avem o alocare bugetară importantă la Ministerul Dezvoltării.

Cercetare – Avem o alocare sensibil consistentă și superioară față de cea din 2015. Aici obiectivul prioritar este să continuăm investițiile dedicate proiectului de importanță europeană, cel privind laserul de la Măgurele. Acolo, dincolo de obiectivul nostru de a finaliza construcția și instalarea echipamentelor cheie prevăzute în acest proiect, cu o alocare de aproape 400 de milioane de lei, fonduri nerambursabile pentru anul viitor, obiectivul pe termen mediu este și dezvoltarea unui concept integrat de dezvoltare teritorială de tip laser valley. În jurul acestui proiect de laser se poate dezvolta o serie de alte afaceri care să valorifice rezultatele cercetării în partea productivă, în partea economică.

Sănătatea – Aici principiul este acela de a duce la îmbunătățirea serviciilor medicale, cu câteva ținte. Am anunțat deja un program național pentru arși, care vizează investiții în patru centre de arși, la Iași, Târgu-Mureș, Timișoara și București. Totodată, în cadrul programului de Oncologie, un subprogram de oncologie pediatrică, cu o alocare preliminară de circa 2% din totalul bugetului de programe. Și un program pentru asistență medicală dedicată nou-născutului prematur, unde se are în vedere modernizare secțiilor de terapie intensivă neonatală, printr-o alocare de minim 3% din bugetul toatal de programe.

Totodată, avem ca obiectiv să continuăm ințiativele deja începute de tip greenfield, deci practic de la zero, a trei spitale regionale, Cluj, Iași și Craiova, pentru care sunt alocat fonduri nerambursabile, fonduri europene, de 320 de milioane de euro.

Transporturi – Alocarea bugetară pe care am putut să o dedicăm acestui domeniu vizează câteva proiecte pe care dorim să le continuăm, adică care sunt în execuție și au nevoie de fonduri pentru a putea fi continuată. Și aici vorbim de Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Sebeș - Sibiu, Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureș și Autostrada Transilvania.

Pe partea de căi ferate avem modernizarea căilor ferate Sighișoara – Coșlaru Simeria, Gurasada – Simeria și Brașov – Sighișoara.

Pe partea de metrou, în București, avem ca priorități magistrala M5 Drumul Taberei – Eroilor, și magistrala M4 Parc Bazilescu – Străulești.

Totodată, vor fi alocate fonduri la o viitoare rectificare și pentru magistrala M6 1 Mai – Aeroport Henri Coandă, după finalizarea procesului de achiziție publică. Sigur, asta nu înseamnă că ne preocupăm doar de aceste proiecte, dar pe aceste proiecte putem executa lucrări, deci de a avea alocări bugetare consistente. Vom viza și deblocarea urgentă a precondițiilor de demarare a proiectelor care nu sunt încă începute și pe care le avem prinse în master plan. De aceea nu le-am prins aici.

Am văzut reacții în presă cum că n-avem ca prioritate, de exemplu, autostrada Moldova sau Pitești-Sibiu. Am spus că Pitești – Sibiu este o prioritate pentru noi, dar, cu toată capacitatea de a accelera procesul de pregătire, este foarte puțin probabil să putem începe investițiile până la sfârșitul anului viitor. Însă am vrea pentru anumite proiecte, cum e și autostrada Sibiu – Pitești, să putem finaliza toată partea pregătitoare astfel încât la începtului lui 2017 să fie proiectul pregătit pentru a fi demarat.

Am prevăzut, totodată, pentru proiectele de infrastructură, un mecanism convenit cu Ministerul de Finanțe care să permită, pe măsura evoluțiilor proiectelor, rectificări, alocări bugetare suplimentare, în funcție de modul în care evoluează proiectele. Și aici vă spuneam că avem în vedere o urmărire atentă o execuție bugetară pe alte linii bugetare, în așa fel încât fondurile care nu sunt folosite să le putem concentra pe proiecte care, sperăm noi, să meargă într-un ritm accelerat.

Dezvoltare locală - Avem alocări superioare față de ceea ce prevăzuze guvernul precedent, unde vrem să venim în complement cu ceea ce se poate finanța pe programele de dezvoltare rurală sau pe programele europene. Și aici vrem să venim în paralel cu această alocare bugetară de 2 miliarde de lei în plus pentru proiectele de investiții locale și cu o serie de criterii de selecție ale acestor proiecte și de transparență privind execuția bugetară pentru aceaste proiecte. Pentru a fi clar pentru ce folosim acest bani, pentru a evita interpretări privind anumite repartizări cu criterii electorale sau politice", a declarat Dacian Cioloș.

În încheiere, prim-ministrul a spus că bugetul pe anul 2016 "este și o premiză de bază a construcției bugetare, care are în vedere o colaborare mai strânsă cu sectorul privat. Pentru că prin aplicarea codului fiscal, recent aprobat, Guvernul practic a lăsat sectorului privat gestiunea unor sume de circa 10,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă echivalentul relaxării fiscale. Și noi sperăm ca prin măsurile pe care intenționăm să le luăm pe partea economică, prin colaborarea dintre Guvern și sectorul economic, să atragem cât mai mulți din acești bani în investiții care să ducă la creștere economică. Practic, e vorba nu doar de ceea ce poate să facă bugetul de stat pentru a stimula economia, ci și de modul cum putem încuraja sectorul privat să contribuie la acest proces".

 

Potrivit unui comunicat de presă, Guvernul va discuta, miercuri, în şedinţa săptămânală, proiectele de lege privind bugetele de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe 2016, pe lista cu acte normative aflându-se şi aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul viitor, dar şi strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2016-2018.

Bugetul SRI creşte în 2016 cu aproximativ 20% faţă de anul în curs, iar cel al SIE cu aproximativ 7%, în timp ce SPP şi STS vor primi anul viitor bani mai puţini, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale având o scădere drastică, de 37%, potrivit proiectului Legii bugetului publicat de guvern.

Cea mai mare creştere se înregistrează la capitolul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, unde se vor aloca 36,5 milioane de lei, în condiţiile în care, în 2015, suma alocată contribuţiei interne pentru astfel de proiecte a fost de numai 152.000 de lei.

Astfel, ponderea alocării în PIB a crescut de la 0,99% la 1,39% în cazul Ministerului Apărării, iar cea aferentă MAI urcă de la 1,29% la 1,46% din PIB, potrivit proiectului de buget pe 2016, informează mediafax.ro.

Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni generale va avea alocate 1,66 miliarde lei în plus (+1,6%), ajungând la circa 21,52 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 2,88%, în urcare de la 2,82% din PIB la execuţia preliminată din 2015.

Guvernul dă Ministerului Sănătăţii 666,8 milioane lei în plus faţă de execuţia preliminată 2015 (+11,6%), astfel că bugetul ministerului ajunge la 6,39 miliarde lei, reprezentând 0,86% din PIB, de la 0,81%.

Şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice are fondurile suplimentate cu 662 milioane lei (+10,4%), la 6,61 miliarde lei. Ponderea în PIB avansează de la 0,85% la 0,89%.

Cea mai mare creştere, de 130%, revine Ministerului pentru Societatea Informaţională, care are alocate cu 240 de milioane de lei mai mult şi ajunge la un buget de 425,54 milioane lei, cu o pondere de 0,06% din PIB, de la 0,03%.

Ministerul Culturii va primi cu 171,3 milioane lei mai mult (+29%) şi va avea de la bugetul de stat circa 757,3 milioane lei, reprezentând 0,1%, în urcare de la 0,08% din PIB.

Executivul a alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o sumă suplimentară de 143,4 milioane de lei (+2,8%), fondurile ajungând la 5,35 miliarde lei, însă ponderea în PIB scade de la 0,74% la 0,72%.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului este ultimul cu fonduri suplimentare, de 12,12 milioane lei (+2,3%), şi va primi anul viitor 539,34 milioane lei. Ponderea alocării în PIB stagnează la 0,07%.

Pe de altă parte, cea mai mare tăiere va fi aplicată la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, de 3,8 miliarde lei (-10,3%), astfel că ministerul va avea alocate circa 33,17 miliarde lei, reprezentând 4,44% din PIB, în coborâre de la 5,25%.

Acesta este urmat în topul tăierilor faţă de execuţia preliminată 2015 de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu minus 1,42 miliarde lei (-20,7%), astfel că ajunge la un buget de aproape 5,44 miliarde lei, iar ponderea se reduce de la 0,97% la 0,73% din PIB.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va primi cu 1,33 miliarde lei mai puţin (-65,4%), respectiv 704,2 milioane lei, de la 2,04 miliarde lei, ponderea în PIB ajungând la 0,09%, de la 0,29%.

Suma alocată Ministerului Fondurilor Europene se reduce cu 1,22 miliarde lei (-27,8%), la circa 3,18 miliarde lei, reprezentând 0,43% din PIB, în scădere de la 0,63%.

Guvernul a repartizat Ministerului Transporturilor cu 971,5 milioane lei mai puţin (-7,6%), respectiv 11,86 miliarde lei, astfel că ponderea se ajustează de la 1,82% la 1,59% din PIB.

Bugetul Finanţelor a fost redus cu 352,4 milioane lei (-8,6%), la aproape 3,75 miliarde lei, cu o pondere de 0,5% din PIB, de la 0,58%.

Bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri a scăzut cu 352,3 milioane lei (-63,3%), la 204,44 milioane lei, iar ponderea în PIB s-a ajustat de la 0,08% la 0,03%.

Ministerul Justiţiei primeşte de la buget 3,11 miliarde lei, în scădere cu 257 milioane lei (-7,6%), fondurile reprezentând 0,42% din PIB, faţă de 0,48%.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe va avea mai puţini bani alocaţi, cu 121,25 milioane lei (-14,3%), cu fonduri de la buget de 725,1 milioane lei şi o pondere de 0,1% în PIB, de la 0,12%.

Cu cele mai mici ajustări la buget se regăseşte Ministerul Public, cu minus 108,5 milioane lei (-10,4%), primind alocări de 934,04 milioane lei. Acestea reprezintă 0,13% din PIB, în scădere de la 0,15%.

Ministerul pentru Consultarea Publică şi Dialog Civic va primi 9 milioane lei, potrivit proiectului de buget.

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE