Înălţarea Sfintei Cruci. TRADIŢII şi OBICEIURI



Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, de aceea este cinstită prin post aspru, fiind totodată considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Ziua de 14 septembrie mai este cunsocută în popor drept Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Inaltarea Sfintei Cruci
Înălţarea Sfintei Cruci

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci în fiecare an pe 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

Tot miercuri, se sărbătoreşte amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci: în primul rând, Aflarea Crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335 şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost aflată din porunca Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul şi care sunt crucile tâlharilor răstigniţi odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos.

După această minune, Patriarhul a poruncit Înălţarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Sfânta Cruce este lumină şi binecuvântare pentru viaţa creştină, "deoarece este semnul credinţei în iubirea smerită şi milostivă a lui Dumnezeu, iubire mai tare decât moartea. De aceea, noi vedem în semnul Crucii semnul mântuirii, ca unire a noastră cu Dumnezeu. Iar când spunem «Doamne, ajută-ne!», «Doamne, mântuieşte-ne!», «Doamne, miluieşte-ne!», ne însemnăm cu Sfânta Cruce", a spus PF Daniel, în cuvântul de învăţătură rostit pentru ziua de 14 septembrie.

În popor, 14 septembrie înseamnă şi începutul toamnei

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice contra duhurilor rele sau cu scop fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Înălţarea Sfintei Cruci este pentru credincioşii Banatului Montan una deosebită. În fiecare an a fost organizat un pelerinaj la crucea-monument de pe Muntele Mic şi au fost aduse credincioşilor spre închinare sfinte moaşte.

În ziua de 14 septembrie, credincioşi din întreaga Episcopie a Caransebeşului şi din alte zone participă la pelerinajul ce se va desfăşura în staţiunea Muntele Mic, ajuns la cea de-a XI-a ediţie.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci va fi prăznuită în mod deosebit de Parohia "Sfântul Vasile"-Victoria din Capitală. Cu ocazia celui de-al doilea hram al bisericii, marţi, au fost aduse la biserica parohiei (Calea Victoriei nr. 198) moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş.

Delegaţia care va însoţi racla va fi condusă de Înaltprea­sfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Oaspeţii vor fi întâmpinaţi de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

După slujba Vecerniei, Litiei şi Acatistul Sfintei Cruci, va urma, marţi, procesiunea "Calea Sfintei Cruci, scară către cer" (ora 19:00). Racla cu moaştele Sfintei Filofteia şi racla în care se află un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci vor fi purtate pe Calea Victoriei până în Parcul Nicolae Iorga. Procesiunea se va încheia cu un concert de muzică bizantină susţinut de Corul bărbătesc "Cantus Domini".

A doua zi, miercuri, în biserica parohiei, Prea­sfin­ţitul Ieronim Sinaitul va săvârşi Sfânta Liturghie.

Sursa: news.ro

Etichete: inaltarea sfintei cruci, obiceiuri Înălţarea Sfintei Cruci, traditii inaltarea sfintei cruci

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE