România produce anual 267 milioane tone deşeuri, din care 670.000 tone sunt periculoase



Cel mai mare generator de deşeuri medicale din ţară este Spitalul Universitar, a anunţat, miercuri, operatorul Stericycle, care neutralizează la incineratorul de lângă Chiajna deşeurile periculoase din 32 de spitale publice din Bucureşti şi zonele limitrofe. România produce anual 267 milioane tone deşeuri, din care 670.000 de tone sunt periculoase.

Deseuri medicale
Deşeuri medicale

În total, compania elimină, 2.400 de tone de reziduuri pe an numai prin punctul de lucru de la Chiajna, printre care deşeuri industriale, veterinare, farmaceutice şi menajere. Stericycle România a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că şi-a extins activitatea, ajungând la opt euro-regiuni.

La nivel naţional, Stericycle deserveşte peste 150 de spitale din ţară. Clienţii Stericycle respectă, din punctul de vedere al companiei, un circuit riguros al deşeurilor. Pornind de la ambalarea şi colectarea lor, până la preluarea şi izolarea din spital, la transport în condiţii de securitate maximă şi eliminare prin incinerare sau sterilizare. Doar cenuşa ajunge la groapa de gunoi.

Compania respectivă este aceeaşi care a intrat în vizorul autorităţilor de mediu, alături de Iridex, în urma mai multor sesizări potrivit cărora s-ar face culpabilă de mirosul din zona gropii de gunoi Chiajna-Rudeni.

Tehnologia pe care o folosim noi şi modul în care neutralizăm noi deşeurile nu permit generarea unui astfel de miros. În primul rând, procesul de incinerare nu presupune miros pestilenţial. În aer nu este emis niciun fel de miros, este normal să existe confuzii, avem incineratorul în proximitatea locului respectiv, însă noi nu operăm cu deşeuri menajere. În plus, incineratorul nu funcţionează pe parcursul weekend-ului, perioadă la care fac referire cele mai multe dintre sesizările locuitorilor din zonă. Tehnologia pe care o folosim noi nu emite niciodată hidrogen sulfurat", a precizat, pentru Mediafax, Mihai Matei, directorul general al Stericycle România.

De altfel, potrivit directorului de reglementări, Cosmin Mănăilă, „în urma celor 32 de controale efectuate în ultimele 30 de luni, la punctul de lucru de la Chiajna al Stericycle de către instituţiile de resort, nu s-a aplicatdecât o amendă, de 25.000 lei, pe care am plătit-o dar am contestat-o, şi aceea era pentru o chestiune de formă, pentru depozitarea pe platforma proprie betonată a unor containere sigilate cu deşeuri ce urmau să fie neutralizate, în zona de pregătire a şarjelor".

Noi operăm în zona deşeurilor medicale, deşeurilor industriale, veterinare, farmaceutice şi în domeniul neutralizării şi al distrugerii prin incinerare a deşeurilor medicale, incinerarea fiind metoda care nu poluează apa şi solul. 90% din deşeurile medicale ajung să fie sterilizate, iar 10% incinerate. Avem 10 puncte de lucru în România, o flotă de peste 100 de maşini echipate corespunzător. Respectăm principiul proximităţii şi considerăm că este oportun faptul că tot mai multe spitale, unităţi medicale mari au externalizat acest serviciu, rolul acestora fiind să se concentreze pe actul medical", a adăugat Mihai Matei, directorul general al Stericycle România.

Stericycle România are o cifră de afaceri de 12 milioane de euro la nivelul anului trecut. Tot profitul companiei obţinut încă de la înfiinţare a fost reinvestit, în dezvoltarea tehnologiei şi pregătirea echipei. Valoarea totală a investiţiilor se ridică la peste 30 milioane euro.

Potrivit directorului general al companiei, piaţa deşeurilor periculoase din România a început să se maturizeze, având deja mai bine de 10 ani, iar acest fapt se datorează şi reglementărilor drastice din domeniu: nu mai puţin de patru ministere au atribuţii de control, prin direcţiile lor subordonate, asupra activităţii marilor eliminatori de deşeuri periculoase din România. 

În portofoliul de clienţi Stericycle intră câteva zeci de spitale mari din Bucureşti, între care Spitalul Universitar, identificat drept cel mai mare generator de deşeuri medicale periculoase din ţară, dar şi spitale precum Elias şi cel de Arşi. Potrivit directorului general al companiei, piaţa deşeurilor periculoase din România a început să se maturizeze, având deja 10 ani, iar acest fapt se datorează şi reglementărilor drastice din domeniu, nu mai puţin de patru ministere având atribuţii de control, prin direcţiile lor subordonate, asupra activităţii celor circa 10 operatori din România.

Etichete: chiajna, groapa de la chiajna, incinerator chiajna, incineratorul de la chiajna

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE