Iridex: Mirosurile care îi deranjează pe oameni sunt periodice; înseamnă că nu sunt de la noi



Grupul Iridex, operatorul centrului de management integrat al deșeurilor de la Chiajna, a realizat în totalitate cele 21 de măsuri impuse de Garda Națională de Mediu ca urmare a controlului din iulie-august 2016, a declarat, joi, Cornel Pascu, președintele grupului, în cadrul unei conferințe de presă organizate la depozitul de deșeuri.

Groapa de Gunoi Chiajna
Groapa de Gunoi Chiajna

Compania a investit în ultimele luni 700.000 de lei pentru a se conforma cerințelor Gărzii de Mediu, după ce a primit amenzi de 430.000 de lei. Termenul-limită pentru realizarea acestor lucrări era 10 octombrie 2016.

"Cele 21 de măsuri urmăresc diminuarea și, mai ales, prevenirea răspândirii unor eventuale mirosuri, iar unele dintre acestea exced cadrul legal. În egală măsură, considerăm că este important ca Garda Națională de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului și Ministerul Mediului să își alinieze cerințele la legislația europeană și să impună aceste cerințe și celorlalți operatori care activează în această zonă, operatori care au ca obiect de activitate tot gestionarea deșeurilor", a declarat Pascu.

El a arătat că există locuitori în zonă care au reclamat mirosuri neplăcute care ar veni de la depozitul Iridex.

"Mirosurile care îi deranjează pe oameni am constatat că sunt periodice, nu tot timpul. Dar noi desfășurăm activitate aici tot timpul. Ceea ce înseamnă că mirosul pe care îl simt ei nu este de la noi. S-au proliferat tot felul de povești care sperie copiii, că ardem deșeuri în furnale. Dar nimeni nu a venit aici să vadă. Noi nu ardem deșeuri, noi ardem doar gaz de depozit. Noi înțelegem disconfortul, dar o spun cu toată convingerea că mirosurile pe care le simt nu se pot datora activității noastre", a arătat reprezentantul Iridex.

Potrivit acestuia, de vină este și extinderea zonelor rezidențiale foarte aproape de depozitul de deșeuri.

"În perioada 2006-2010 explozia de construcții a dus la construirea locuințelor în apropiere de zone de depozitare a deșeurilor. S-au apropiat cu locuințele până lângă depozit. Deci nu noi ne-am apropiat de locuințe, ci locuințele de noi. Ei au construit într-o zonă interzisă, nerespectând PUZ-ul primăriei. E la fel cu cei care au construit lângă aeroport și acum cer să plece aeroportul", a susținut Pascu.

Nu se întâmplă des ca o groapă de gunoi să aibă vizitatori. Așa că microbuzul cu ziariști s-a strecurat cu greu printre cele câteva zeci de mașini de gunoi care stăteau la coadă, joi dimineață, pentru a descărca. Drumul de un kilometru-doi dintre centura Capitalei și depozitul de deșeuri de la Chiajna este plin de gropi și de gunoaie căzute din mașini. La intrarea în incintă se simte un oarecare miros, dar nu este deranjant, însă și afară este destul de frig. "Să mergeți apoi să vedeți și alte gropi de gunoi, să vedeți diferența", le spune ziariștilor un angajat al companiei, la sosire.

"Există un miros aici, sigur că există, pentru că sunt activități cu specific. Dar este un miros de proximitate. Ce să mai spunem atunci de mirosurile din București la vânturarea gunoaielor, atunci când se colectează?", a mai spus președintele Iridex.

Sus, pe depozitul de deșeuri, miroase a gaz metan. Depozitul este de fapt un deal de 129 de metri, unde, în ultimii 16 ani, s-au depus peste patru milioane de tone de deșeuri. Astăzi, gunoiul este îngropat sub pământ, iar locul arată ca un deal brăzdat de conducte care duc gazul captat din depozit spre instalația care transformă biogazul în curent electric. Stația produce 70 de MWh de electricitate pe zi, iar compania primește un certificat verde pentru fiecare MWh livrat în rețea.

Situația de schimbă însă la groapa de gunoi activă, unde într-adevăr mirosul e deranjant. "E normal. Și acasă miroase gunoiul dacă nu-l duci trei zile", spun cei din companie. Hitchcock ar fi putut filma aici fără probleme filmul "Păsările", la câte sute de ciori și pescăruși roiesc înfometați. Lângă groapa de gunoi activă se află și stația de epurare a apelor, care, spun cei de la Iridex, este printre cele mai performante din Europa. Apa se scurge din stație într-un pârâu unde se scaldă câteva gâște.

"În ceea ce privește calitatea pânzei freatice, locuitorii spun că noi contaminăm. Dimpotrivă. Înainte de 1990 erau aici ferme de vaci, iar toată zona era extrem de poluată. De 17 ani încoace, noi am reușit să mai curățăm, așa că acum cresc și pești, și rațe, și alte viețuitoare", susține Cornel Pascu.

În apropiere se văd câteva case, care, potrivit celor de la Iridex, sunt construite ilegal. "În legislație este prevăzută o distanță de protecție de un kilometru față de groapa de gunoi, însă acest lucru nu a fost respectat, iar acești locuitori au primit autorizații de construcție", mai spun cei de la companie.

Mai departe, în zare, se vede complexul rezidențial Militari Residence, aflat la patru kilometri. Aici stai cei care s-au plâns cel mai vehement de mirosuri neplăcute. "Sunt o grămadă de alte mici gropi de gunoi în jurul nostru, dar noi suntem cei mai mari și cei mai vizibili, de-asta se aruncă vina pe noi", a mai spus un reprezentant al operatorului de deșeuri.

Potrivit președintelui Iridex, alte nereguli constatate de Garda de Mediu, dar pe care compania le-a rezolvat între timp, au fost legate de grosimea stratului de pământ care acoperă deșeurile, de scurgeri de gaze și lichide prin fisuri, precum și de neconcordanțe în autorizații.

Pe data de 19 septembrie, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, în cadrul Comandamentului pentru analizarea problemelor de mediu, că în ceea ce privește groapa de gunoi Iridex, care trebuie să remedieze până pe 10 octombrie o serie de deficiențe, fenomenul de poluare persistă, existând riscul să se constate neîndeplinirea măsurilor stabilite.

"Pentru așa numita groapa Iridex, Agenția pentru Protecția Mediului București și Garda București au transmis că s-a emis o notificare prealabilă suspendării autorizației integrate de mediu și există posibilitatea suspendării acestei autorizații după expirarea termenului de 60 de zile dacă se constată că măsurile stabilite de Garda de Mediu nu au fost îndeplinite. Persistă fenomenul de poluare și în acest moment, pe de o parte, și există riscul să se constate neîndeplinirea măsurilor stabilite în intervalul rămas până la data de 10 octombrie, data limită pentru conformare. Așteptăm așadar până pe 10 octombrie să vedem dacă s-au luat măsurile indicate de autorități", a precizat Firea.

Ea a menționat că urmează să fie încheiat un protocol între Garda de Mediu, Poliția Locală a Municipiului București și polițiile locale de sector și din comunele Chiajna și Chitila, pentru stabilirea unor puncte fixe de control, prin care să se asigure monitorizarea permanentă a activității din zonă, cu echipe de specialiști, dar și cu montarea unor camere video.

Bogdan Trif, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, a reamintit că în luna iulie a fost făcut un control amănunțit la groapa de gunoi respectivă.

"La depozitul Iridex s-au trasat 21 de măsuri reparatorii cu termen de 60 de zile, atât prevede legislația. În cazul în care aceste măsuri nu se respectă și nu se remediază în 60 de zile, activitatea va fi suspendată pe o perioadă de maxim șase luni, după care, dacă nu se remediază problemele, va fi retrasă autorizația de mediu", a explicat el.

Magdalena Iuga, directorul Direcției Utilități din PMB, a declarat că, în prezent, deșeurile provenite de pe raza Municipiului București sunt depozitate la depozitul ecologic Iridex și la cel de la Vidra.

"În momentul în care se va retrage autorizația integrată de mediu, pe cale de consecință, Municipiul București va solicita tuturor operatorilor să nu mai depoziteze la acel depozit care nu mai deține autorizație integrată de mediu. Încă de acum doi ani au început demersurile pentru a realiza o instalație de tratare-neutralizare a deșeurilor. Vrem să dăm valoare deșeurilor provenite de pe raza Municipiului București. Ținem cont de faptul că termenele de funcționare a celor două depozite ecologice Vidra și Iridex sunt 2020 și 2021. Noi, până la această dată, trebuie să reușim să punem în funcțiune instalația de tratare, neutralizare cu producere de energie termică și electrică", a explicat ea.

Referindu-se la acest aspect, Gabriela Firea a atras atenția asupra faptului că instalația de tratare termică a deșeurilor nu este un incinerator propriu-zis.

"În strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București, aprobată prin hotărârea Consiliului General din 2015, se prevede realizarea unei instalații de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor. Nu este, deci, vorba de un incinerator, ci o instalație ce va neutraliza o cantitate de 300.000-350.000 de tone de deșeuri pe an și va produce energie termică și electrică. Obținem astfel energie termică și electrică din surse regenerabile, așa cum solicită directivele UE. Avem 180 de milioane de euro, alocați prin Programul Operațional Infrastructura Mare, suma totală necesară fiind de 250 de milioane de euro. Instalația ar trebui să fie finalizată până în 2022".

Etichete: chiajna, groapa de gunoi chiajna, iridex, mirosuri bucuresti

0/1 COMENTARII
gigi
07 Oct 13:14
+0
VOTURI
-0
eu am trecut zilele trecute pe langa groapa de gunoi pe centura si mirosea de iti venea sa vomiti. exact ca la glina. in anii precedenti nu se simtea acest miros, trec destul de des pe-acolo ca stau in domnesti. anul asta, pentru prima data in unele seri s-a simtit si la domnesti. nu cred ca mai poate cineva sa produca asa un miros.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE