IZVORUL TĂMĂDUIRII, sărbătoare mare. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii



IZVORUL TĂMĂDUIRII. În vinerea din Săptămâna Luminată, creştinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic special, închinat Maicii Domnului, care are harul de a vindeca suferinţele oamenilor.

IZVORUL TAMADUIRII, sarbatoare mare. Traditii, obiceiuri si superstitii
IZVORUL TĂMĂDUIRII, sărbătoare mare. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

IZVORUL TĂMĂDUIRII. Ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tamaduirii, vineri, 6 mai 2016. Sarbatoarea, marcata cu cruce rosie in calendar, pica in prima vineri dupa Paste.

Izvorul Tămăduirii este sărbătoarea din Săptămâna Luminată închinată Maicii Domnului. Sărbătoarea datează din secolul al V-lea, amintind de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiției, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474), înainte de urcarea sa pe tron, un izvor cu apă vindecătoare.

Împăratul Leon, mergând printr-o pădure, a întâlnit un orb rănit care își căuta drumul. Leon l-a luat de mână ca să-l conducă, dar, la cererea orbului de a-i da apă, a plecat să caute. Negăsind, a auzit glas Maicii Domnului care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului și pentru a-i unge ochii lipsiți de vedere. Urmând cele auzite, Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor. Orbul și-a astâmpărat nu numai setea, dar și-a recăpătat și vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat în acel loc o biserică, iar cu apa acelui izvor s-au vindecat mulți bolnavi de-a lungul timpului.

IZVORUL TĂMĂDUIRII. Credincioșii care merg la Istanbul se pot închina la Biserica ''Izvorul Tămăduirii'', care se află în cadrul unui ansamblu monahal așezat nu departe de zidurile vechi ale orașului. La subsolul acesteia se află un paraclis din secolul al V-lea, construit de împăratul Leon al Bizanțului, unde există și astăzi izvorul cu apă tămăduitoare din trecut.
Această sărbătoare închinată Maicii Domnului amintește, totodată, și de Vinerea Mare. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a vărsat atunci lacrimi lângă Crucea Mântuitorului, ni se arată acum ca izvor de nădejde și de vindecare.
În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfințire a apei. Credincioșii care participă la Sfânta Liturghie iau agheasmă pe care o folosesc la stropirea caselor, grădinilor și ogoarelor.

IZVORUL TĂMĂDUIRII. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Se spune ca apa acelui izvor a vindecat multe boli si a tamaduit felurite rani si suferinte. In zilele noastre, credinciosii se pot inchina la biserica Izvorul Tamaduirii din Istanbul (numele actual al vechiului Constantinopol), la subsolul careia se afla un paraclis unde se afla si apa tamaduitoare.

In ziua de Izvorul Tamaduirii, in bisericile ortodoxe de la sate si orase, se savarsesc slujbe de sfintire a apei, numita Agheasma Mica. Dupa savarasirea slujbei de sfintire, preotii ii stropesc pe enoriasi cu agheasma si canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta, pazeste pe poporul Tau". Potrivit credintei populare, in acest mod se indeparteaza energiile negative si se purifica sufletul si trupul de necazuri si boala.

In aceasta zi, in unele zone ale tarii, tinerii adolescenti fac legamantul juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronuntarea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.

Profesorul Ion Ghinoiu mentioneaza ca in unele zone etnografice, ceremonia se repeta anual, la aceeasi data, pana la intrarea in joc a fetelor insuratite si baietilor infartatiti.

In traditia populara, sarbatoarea este norocoasa si spornica pentru sapatorii de fantani. In aceasta zi, apele sunt mai zgomotoase, mai zbuciumate; de aceea, zgomotul apei ii ajuta pe fantanari sa gaseasca mai usor o sursa de apa- in gradina casei sau in zone de deal si de campie, pe ogorul lor.

In unele zone din tara, inca se mai pastreaza obiceiul ca in aceasta zi preotii sa mearga la izvoarele de apa pentru a le sfinti ca nu cumva sa sece sau sa permita adapostirea duhurilor rele prin preajma lor.

Sarbatoarea Izvorului Tamaduirii se tinea pentru mantuirea sufletelor, slobozirea izvoarelor mortilor, pentru a se deschide izvorul ploilor si vara sa fie umeda, pentru rodnicia plantelor, belsugul din casa, impotriva pietrei sau grindinei. Cu aceasta ocazie nu se muncea (cine lucra era lovit de o boala din care nu se mai destepta pana la moarte), nu se injugau boii (ca sa nu se imbolnaveasca si sa nu moara), nu se tesea nimica (cu panza tesuta in aceasta zi nu se imbracau nici macar cei morti, intrucat nu puteau fi primiti pe cealalta lume).

Se spunea ca femeile care lasau in biserica, peste noapte, in joia din Saptamana Luminata, un vas cu apa si il recuperau dupa slujba de vineri, aveau norocul de a se spala cu acea apa de numeroase necazuri.

IZVORUL TĂMĂDUIRII. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Este ziua in care fiecare om trebuie sa bea cel putin o gura de agheasma mica, pentru a se vindeca si se reinnoi. Agheasma nu se bea decat pe stomacul gol! In caz contrar se considera ca ai facut un mare pacat chiar si daca ai atins un mic strop de buze. In aceasta zi de mare sarbatoare pentru toti ortodocsii nu se lucreaza nici la camp, nici in gospodarie. Gospodinele respecta ziua de Izvorul Tamadurii nu spala, nu calca rufe si nu croiesc un lucru de imbracaminte, pentru ca acesta nu va fi de folos si nu va fi terminat niciodata.

De asemenea, in aceasta zi sfanta este interzis cu desavarsire orice act de magie sau vrajitorie. Se spune ca cine va practica magia in aceasta zi, va suferi de pe urma unui blestem groaznic.

Pentru a avea un an bogat, de Izvorul Tamadurii, gospodarii stropesc cu apa sfintita in ziua praznicului gradinile si livezile. Totodata, acest ritual protejeaza recoltele de efectele grindinei.

La tara, gospodarii stropesc cu Agheasma (var. Aghiazma sau Aiasma -n.r.) Mica vitele si caii, pentru ca animalele sa fie sanatoase si sa lucreze cu spor la muncile campului.

Se spune ca cei care beau apa sfintita in aceasta zi isi revin din boala si sunt protejati de duhuri necurate pentru un an intreg.

De asemenea, pentru a avea un an imbelsugat, gospodarii stropesc cu apa sfintita, de Izvorul Tamaduirii, gradinile si livezile. Se spune ca Agheasma Mica poate sa protejeze recoltele de efectele grindinei.

IZVORUL TĂMĂDUIRII. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

In Romania, pot fi gasite mai multe locuri unde se afla izvoare tamaduitoare.

Manastirea Ghighiu din judetul Prahova are un izvor tamaduitor, alaturi de o icoana facatoare de minuni cu Maica Domnului, adusa la lacasul de cult in anul 1958.

Si la Manastirea Dervent din judetul Constanta, unde Sfantul Apostol Andrei a facut o minune, exista un alt izvor cu apa tamaduitoare.

Un alt loc in care putem gasi izvor cu apa vindecatoare este Manastirea Horaicioara din judetul Neamt. Pelerini din toata tara vin la cele trei manastiri sa primeasca apa de la aceste izvoare facatoare de minuni. (Sursa: huff.ro)

Etichete: Izvorul Tămăduirii, obiceiuri, sărbătoare. Traditii, superstiții

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE