JOIA MARE- 28 APRILIE 2016. TRADIȚII și OBICEIURI DE JOIA MARE și LEGENDA JOIMĂRIȚEI



TRADIȚII și OBICEIURI DE JOIA MARE: Joia mare este serbată, în 2016, pe 28 aprilie și este legată de o serie de obiceiuri și tradiții specifice. 

JOI MARE- 28 APRILIE 2016. TRADIȚII si OBICEIURI DE JOIA MARE si LEGENDA JOIMARIȚEI
JOI MARE- 28 APRILIE 2016. TRADIȚII și OBICEIURI DE JOIA MARE și LEGENDA JOIMĂRIȚEI
Foto: legeaz.com

TRADIȚII și OBICEIURI DE JOIA MARE: 

In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta, informeaza crestinortodox.ro.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca. 

LEGENDA JOIMĂRIȚEI:

Pana la JOIA MARE, femeile se straduiau sa termine torsul de frica JOIMARITEI care, in imaginarul popular, era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat.

Uneltele de tortura ale JOIMARITEI erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. De multe ori nici flacaii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertati de aceste pedepse.

De fapt, JOIMARITA era, la origini, o zeitate a mortii care supraveghea focurile din JOIA MARE si care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca.

TRADIȚII și OBICEIURI DE JOIA MARE: 

In unele locuri (Zona Clujului) de JOIA MARE se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor - un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.

Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.  In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor - un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul.

TRADIȚII și OBICEIURI DE JOIA MARE: 

De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra. Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".  Mai demult, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.

Etichete: joia mare, obiceiuri joia mare, Paşte, saptamana mare, traditii joia mare

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE