"Mâncăm mult şi prost": 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare



Mâncăm mult, dar, din păcate, şi foarte prost. Dovadă statisticile medicale care arată că mâncarea ieftină, preferată de majoritatea populaţiei, reprezintă un real pericol pentru sănătate. Potrivit Institututului Naţional de Statistică (INS), mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare.

"Mancam mult si prost": 40% din veniturile romanilor se duc pe mancare (Foto shape.com)
"Mâncăm mult şi prost": 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare (Foto shape.com)

"Mâncarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor etc., este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă, iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, pe moment, are de câştigat. Pe termen lung, pierdem cu toţii", afirmă experţii KeysFin.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor
care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească.

"Obiceiurile de consum sunt influenţate, bineînţeles, de situaţia financiară precară în care se află majoritatea populaţiei", consideră aceştia.

Potrivit experţilor, statul ar trebui să lanseze o campanie de conştientizare a pericolului consumului de produse alimentare de acest tip asupra sănătăţii populaţiei.

România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria şi Ucraina.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Dacă vrei să îţi cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, ţigări sau răcoritoare, seara sau în timpul nopţii, în Occident îţi este aproape imposibil să găseşti un magazin deschis. La noi însă, astfel de servicii sunt încă bine reprezentate, buticurile de cartier rezistând cu stoicism expansiunii agresive a multinaţionalelor de profil, arată o analiză KeysFin.

DE CE rezistă pe piaţă chioşcurile de la bloc

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioşcuri non-stop, acestea au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) şi Bucureşti-Ilfov (1916 unităţi).

Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de astfel de afaceri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

"Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari. Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet", au explicat analiştii.

Statistica KeysFin arată, totodată, că sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur.

Numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011, la 36.181 în 2013 şi 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

Iar numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în acelaşi interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, datele financiare vin să demonstreze că retailul modern acaparează tot mai puternic România.

"Reţelele moderne de retail, în genul Carrefour Express sau Mega Image, încep să facă tot mai puternic diferenţa mai ales în mediul urban, acolo unde reuşesc să reprezinte o concurenţă acerbă pentru buticuri", spun experţii KeysFin.

Expansiunea retailului modern are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare optimizat (mărfuri diversificate, produse proaspete etc.) şi dezvoltarea unor politici de marketing atractive.

"Românii au descoperit farmecul promoţiilor, vânzărilor cu discount, campaniilor de fidelizare, astfel că au înţeles avantajele acestui tip de comerţ şi au început să-l prefere celui tradiţional. Însă bătălia nu este pe deplin câştigată, pentru că obiceiurile de consum sunt adânc împământenite şi continuă să reprezinte un atuu pe care micii comercianţi de cartier reuşesc să-l exploateze cu succes", au explicat analiştii.

Potrivit unui studiu realizat de GfK România, prezentat zilele trecute, retailul modern a atins o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături.

În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Etichete: analiză, bani, INS, junk food, mâncare, venituri romani

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE