AUDIO-Ascultă mărturiile femeilor sclave la director: "Trăim un coşmar" - Biblioteca Metropolitană



Umiliți, jigniți și exploatați în interes propriu de director: Angajaţii Bibliotecii Metropolitane se plâng că sunt terorizaţi de aproape două decenii de directorul instituţiei, Florinel Rotaru. În secolul XXI, un om influent foloseşte angajaţii instituţiei ca pe nişte sclavi: îi pune să-i facă toate treburile casnice, pe femei le foloseşte drept menajere, pe bărbaţi în construcţii. Directorul se bazează pe relațiile sale, iar plângerile făcute primarului Sorin Oprescu de către angajați au rămas, momentan, fără ecou.

Ascultați la linkurile de mai jos mărturiile femeilor exploatate de directorul Bibliotecii Metropolitane din București. Am distorsionat vocile, pentru a proteja identitatea femeilor.

Mărturia primei femei.

 

Mărturia celei de-a doua femei

Florinel Rotaru este director de aproape 20 de ani la Biblioteca Metropolitană. De când a venit la conducere, femeile de serviciu şi şoferii bibliotecii trec prin chinuri continue, povestesc ei: pe lângă programul normal de lucru, directorul îi obligă, cu ameninţări, să vină la el acasă şi să-şi continue programul acolo. Fără să dea niciun ban din buzunarul propriu, Florinel Rotaru are menajere, bucătărese, bone, constructori. Oamenii, în afară de faptul că nu primesc nici un ban pentru munca pe care o depun, sunt şi umiliţi, jigniţi, ba chiar bruscaţi de director şi de soţia acestuia, Julieta Rotaru.

Situația a fost adusă în atenția Primăriei Generale a Capitalei, în subordinea căreia se află instituția. Chiar dacă Primăria condusă de Sorin Oprescu susține, la solicitarea B365.ro, că a deschis o anchetă în acest caz, victimele directorului Bibliotecii susțin că nu le-a întrebat nimeni nimic.

 Două angajate ne-au confirmat situaţia existentă în Biblioteca Metropolitană. Tremurând, cu lacrimi în ochi, femeile au povestit cum sunt tratate de directorul instituţiei şi de nevasta acestuia.

 Pentru salariaţii bibliotecii este cel mai obişnuit lucru faptul că maşinile instituţiei şi parte din personal pleacă zilnic la Bilciureşti şi Buftea, unde se află două din cele patru locuinţe ale directorului.

 "Facem de toate: mâncare, curăţenie la sânge, spălăm, călcăm, am avut şi grijă de copil. Colegii mei se ocupă şi cu plantatul, construcţii", povesteşte una dintre femei. "N-avem voie să ne odihnim. Intrăm la muncă acolo şi stăm ore întregi. Apoi strângem gunoiul şi-l punem în maşină, ca să nu-l lăsăm acolo. Ne ia ori din timpul programului, dar de multe ori venim la ora şapte la el. Când terminăm, atunci plecăm. Nu contează cât de târziu este", ne mărturiseşte femeia. Deja pare obişnuită cu această rutină zilnică. Ştie că nu este normal, că nu ar trebui să fie astfel tratată, dar s-a resemnat. Nu mai speră să primească vreun ajutor.

Salariaţii au o teamă exagerată faţă de director, deoarece acesta nu uită să le amintească zi de zi că prin relaţiile pe care acesta le are în Primărie este de neclintit. În plus, aceştia spun că nu au unde să-şi găsească un alt loc de muncă şi se tem "să nu rămână muritori de foame". "Nu avem curaj să ne apărăm drepturile. Dacă-i zicem orice lucru, zice gata, de mâine, ieşi în stradă, te dau afară. Sunt la poartă atâţia care vor să se angajeze", povesteste una dintre angajate. 

Angajatele spun că de când directorul s-a căsătorit cu Julieta Rotaru, fostă bibliotecară în instituţie, situaţia s-a înrăutăţit. În loc să asculte ordinele unui singur tiran, acum trebuie să se supună şi nevestei acestuia. Care, din poveştile lor, se poartă mult mai urât şi are şi mai multe nemulţumiri.

Julieta Rotaru este colegă de muncă cu soţul său, fiind angajată pe un post de cercetător ştiinţific la Biblioteca Metropolitană. Femeia a fost angajată în timp ce soţul său, Florinel Rotaru, era director al instituţiei. Întrebat în luna iulie de jurnaliştii B365.ro dacă a făcut parte din comisia de angajare, Florin Rotaru a negat acest lucru, spunând că "titlul de cercetător ştinţific nu e dat de Primărie, ci de Ministerul Educaţiei în urma evaluării de către o comisie din care fac parte şi membrii ai Academiei Române. Eu nu am făcut parte din această comisie". Dar soţia acestuia este cercetător de gradul III, iar Ministerul Educaţiei validează doar gradele de cercetător I şi II şi nu pe cele de asistent de cercetare, cercetător principal şi cercetător principal III, care cad exclusiv în sfera angajatorului.

 "Ne-au şi zis că mâine-poimâine să-i spălăm şi pe picioare, că altă soluţie n-avem"

Munca este plătită cu salariul oferit de primărie, directorul nu i-a plătit niciodata din buzunarul propriu pe femeile de serviciu ori pe şoferii şi ceilalţi angajaţi care, pe lângă treaba de la bibliotecă, îi fac şi treaba de acasă. "Cum să ne dea ceva în plus la salariu? Nu, în niciun caz nu putea fi vorba de asta", spune una dintre femei, chiar uimită de ideea că munca ar putea vreodată să-i fie răsplătită. Şase milioane, atât iau femeile pentru munca pe care o depun timp de o lună întreagă. "Am salariu de 6 milioane. Pentru asta lucrez o zi întreagă şi sunt umilită în halul ăsta. Vor să venim mereu, dacă se poate şi duminica", spune, cu dezamăgire, dar şi multă furie în glas, una dintre femei.

În afara faptului că muncesc pe gratis, femeile sunt mereu jignite şi umilite de soţii Rotaru. "Ne şi înjură, ne vorbesc foarte urât. Cât am fost înjurată de ei doi n-am mai fost de nimeni. Ne spun că suntem proşti, idioţi, că n-avem şcoli, că dacă aveam şcoli nu şi-ar fi bătut joc în halul ăsta de noi. Din sclavi nu ne mai scoate. Ne-au şi zis că mâine-poimâine să-i spălăm şi pe picioare, că altă soluţie n-avem. Dânsa îşi lasă pantofii, îi aruncă şi ţipă la mine, zice: Hai, idioato, ce faci?! Strânge, vrei să ţi le strâng eu?", mărturisesc acestea, tremurând din tot corpul şi cu lacrimi în ochi, ruşinate să recunoască tratamentul la care au fost supuse atâta timp.

Femeile spun că ar vrea să plece, ar pleca oricând. Dar nu speră să găsească un alt loc de muncă şi se tem "să nu rămână muritori de foame". "Nu avem curaj să ne apărăm drepturile. Dacă-i zicem orice lucru, zice gata, de mâine, ieşi în stradă, te dau afară. Sunt la poartă atâţia care vor să se angajeze", povesteste femeia. 

Femeile povestesc că nu doar ele sunt astfel tratate de director: "Păi nu se purta aşa doar cu oamenii de la serviciul administrativ. Şi pe ceilalţi, de la celelalte servicii, îi trata la fel. De câte ori nu am văzut că ieşea foarte multă lume de la el din birou plângând. Pentru el nu conta vârsta sau cine este omul respectiv. Nu respectă pe nimeni", declară acestea.

"Nici apă nu avem voie să bem decât de la furtun"

Unele dintre situaţiile prin care personalul de la Bibiblioteca Metropolitană au trecut par scene dintr-un film în care personajul principal este un adevărat tiran. Femeile cu care-am vorbit ne-au povestit cele mai traumatizante faze pe care şi le-au amintit. 

"Dacă era să ne pună să facem treabă în grădină, ne spunea că merele sunt numărate, să nu mâncăm unul. Dacă îndrăzneam să cerem o sticlă cu apă, păi atunci era teroare, nu se putea aşa ceva. Nu ne dădea niciodată nici măcar un pahar cu apă.", mărturiseşte una dintre femei. Spune că îi este greu şi să-şi amintească aceste situaţii, simte că le retrăieşte.

"Se supăra pe băieţi mereu că nu făceau treaba bine. Adusese nişte lalele din Olanda, i-au pus să le planteze şi apoi i-a pus să le ia pe fiecare de acolo şi să le mute în altă parte, că nu i-a convenit cum le-a pus", continuă aceasta. 

"Alina nu avea şi nu are unde să stea, stă la camera de oaspeţi. Pentru asta a trebuit să slugărească ani şi ani. Cu ea se poartă cel mai urât. S-a stricat odată maşina de spălat, păi ce i-a putut face, ce nenorocire a fost, numai proastă a făcut-o şi tot alaiul. Pe fiecare în parte îi jignea", povestesc ele despre femeia pe care o numesc "sluga slugilor" şi care este cea mai exploatată dintre angajate.

"Niciunul dintre noi n-aveam voie la wc în casă. Păi cum..cum să intrăm la dumnealor acolo. Apă beam de la furtun. Am avut îndrăzneala să iau un bidon cu apă dintr-un bax. Păi când a venit, a început să ţipe cine a luat de acolo. I-am zis că eu..că n-am ştiut că n-am voie, că mi-a fost sete. Nu-i mergea apa atunci, n-aveam de unde bea. S-a supărat foarte tare, i-am spus că mă duc să cumpăr eu o apă",  spune femeia. Se opreşte şi oftează, mâinile îi tremură, parcă retrăieşte teama pe care a simţit-o în acele momente. "Şi de la furtun dacă bem apă, o apucă o criză pe doamna Julieta şi ne smulge furtunul din mână. La wc ne ducem unde apucăm şi noi şi să nu ne vadă, că începe şi urlă. Trăim un coşmar", completează, cu o revoltă şi ură mocnită în voce, cealaltă. 

"Trântesc uşile, ea bate copilul, dacă mă duc să-l apăr, ţipă la mine, mă face idioată, din analfabetă nu mă scoate. A încercat şi să ne bruscheze, chiar mie mi-a făcut dânsa odată un vânt că de ce pun mâna pe clanţă, că acea clanţă a fost stearsă de dânsa. Ceea ce nu se întâmplă niciodată. Ea nu ia nici măcar o scamă, nici de copil nu se îngrijeşte. Lasă pamperşi, tampoane pe masă. E o mizerie de nedescris când ajungem. În viaţa mea n-am văzut asemenea oameni", cu asta şi-a terminat femeia povestea.

Problemele de la Biblioteca Metropolitană au fost semnalate de una dintre femeile care lucrează acolo. Aceasta, încurajată de fiul ei, s-a hotărât să rupă tăcere şi să tragă un semnal de alarmă cu privire la situaţia în care angajaţii se află. A trimis o scrisoare în care povestea prin ce sunt nevoiţi să treacă angajaţii zi de zi şi la ce fel de tratament sunt supuşi. Scrisoarea a fost trimisă primarului general Sorin Oprescu şi altor reprezentanţi ai Primăriei Bucureştiului. Un gest care ar fi putut-o costa slujba, în cazul în care s-ar fi aflat, dar care nu a ajutat-o în niciun fel până la acest moment.

Deşi scrisoarea nu a fost semnată, femeia a dat numele tuturor persoanelor care au fost astfel tratate de Florinel Rotaru şi de soţia acestuia, fostă bibliotecară la această instituţie, Julieta Rotaru.

"Gătim în fiecare zi şi o servim la pat. Nu îşi spală niciodată nicio rufă, noi spălăm tot"

"Mă adresez dumneavoastră cu durere în suflet pentru că nu ştiu ce să mai fac şi pentru că am ajuns să-mi fie ruşine de copii mei", aşa începe femeia scrisoarea prin care-şi povesteşte drama primarului general al Bucureştiului, Sorin Oprescu, în care are foarte multă încredere. "Eu vreau să mă plâng la dumneavoastră pentru că sunteţi om drept şi o să puneţi capăt chinului unor oameni amărâţi care nu ştiu cum să scape", cu speranţa aceasta i se adresează femeia primarului.

"De când a venit în bibliotecă domnul Rotaru ne trimetea acasă la dânsul să-i facem curat, să-i facem mâncare, să-i spălăm rufele şi toate cele. Noi făceam toate acestea considerând că ajutăm un bărbat singur, care era şi şeful nostru. Nu era aşa de mult că ne venea rândul cam odată la săptămână pentru fiecare îngrijitoare, plus doamna Stancu Alina pe care o folosea mai des pentru că era obligată faţă de dânsul pentru că nu are unde sta şi stă într-o bibliotecă.

Dar de câţiva ani s-a însurat cu o bibliotecară din subordine cu 25 de ani mai tânără ca dânsul despre care în bibliotecă se vorbeşte că a lăsat-o gravidă şi nu a mai avut ce face. Din acel moment a început chinul pentru tot personalul administrativ. Și bărbaţii şi femeile am devenit slugile acestei femei. Aproape tot timpul stăm la casele directorului pentru că are şi în Bucureşti şi la Buftea şi la Bilciureşti. La Buftea are un palat pe care şi l-a făcut de când cu renovarea sediului central al bibliotecii, eu am văzut cu ochii mei muncitorii şi inginerul de la bibliotecă cum munceau şi la Buftea.

Nu am mai pomenit o femeie mai murdară şi neglijentă ca această Julieta Rotaru. Nu-şi găteşte niciodată nimic. Oricâtă mizerie ar fi ne aşteaptă pe noi să curăţăm. Dacă este mizerie nu se apleacă să o ia şi aşteaptă de la noi. Nu găteşte niciodată nimic, nici un ou în tigaie. Gătim în fiecare zi şi o servim la pat. Nu îşi spală niciodată nici o rufă, noi spălăm tot. Adunăm chiloţii de pe sub pat şi ea stă în pat şi ţipă la noi şi ne dă ordine. Găsim tampoane pentru femei până şi pe masa de la bucătărie. L-am chemat pe băiatul meu de mai multe ori şi a fotografiat aceste mizerii. Închide fetiţa în baie şi nu ne lasă să-i dăm de mâncare de-mi vine să plâng de copilul ăsta chinuit.

Maşinile bibliotecii stau numai la Buftea şi pe aceste drumuri am avut două accidente, unul cu maşina condusă de Constantin Vlădulescu şi în care mai erau Aurel Ghimiş şi Mangeac Gheorghe (toţi au fost răniţi şi internaţi şi accidentul nu a fost declarat aşa cum a fost; pe Ghimiş care a fost mai rău directorul l-a plătit ca să tacă şi i-a găsit un alt servici ca să nu se afle mai sus). Acum o lună şi ceva şoferul Pişta care conducea maşina personală a directorului, tot în drum spre Buftea a avut un accident groaznic şi a stricat maşina definitiv, şi pe el l-a dat afară din instituţie ca să nu vorbească, mai uşor că era pensionar cu contract.

Bărbaţii de la administrative stau numai la Buftea şi muncesc mai rău ca animalele, toarnă betoane, sapă grădina. Nu le dă apă decât de la furtun, nu-i lasă la veceu.

Alina e sluga slugilor, şi ea face mâncare, ia copilul de la şcoală aleargă ca noi toată ziua numai pentru ei, directorul Rotaru şi Julieta nevasta lui.

În bibliotecă adevăratul director este Julieta Rotaru care ţipă la toţi oamenii şi la toţi le e frică de ea. Și directorul terorizează pe toată lumea şi el şi ea o ţin numai în ţipete şi bătaie de joc. Îi face proşti pe toţi, că dacă n-ar fi ei ar cerşi toţi pe la colţuri pentru că daia stau în bibliotecă pentru că sunt proşti şi nu găsesc de lucru în altă parte", aceasta este povestea femeii despre drama colectivă a anagajaţilor din bibliotecă.

 










Etichete: Biblioteca Metropolitană, Florin Rotaru, promo, realitatea

0/26 COMENTARII
Andrei
27 Oct 23:28
+0
VOTURI
-0
Propaganda proasta,iar cititorii acestui site si mai prosti.
OM BUN
06 Nov 09:59
+0
VOTURI
-0
Acest ciocoi care se da drept intelectual subtire este defapt un mafiot sustinut de alti mafioti. E bine ca va ocupati de el, sper sa reusiti pentru ca are sustinatori grei in Primarie. Sapati mai adanc si poate gasiti sursa celor peste 2.000.000 de euro cat face casa lui din Buftea. Isi trage gros pe mana cu Irina Bologa din constructiile si reparatiile din biblioteca si cu directorul directiei economice din Primarie Mircea Constantinescu, din achizitia de carte si din investitii.
miru
29 Oct 13:41
+0
VOTURI
-0
Rog persoana care are nickname-ul ”o victimă” să mp contacteze la adresa de mail miruna.domnaru@yahoo.com
Mulțumesc
marian
27 Oct 10:16
+0
VOTURI
-0
cine retardatul ala?,ce fata de imbecil, trebuie sa ai probleme sa faci pe sluga la un bou din asta....un gunoi
Andra
26 Oct 11:41
+0
VOTURI
-0
In astfel de situatii imi doresc sa vad presa implicata in mod activ, realizand reportaje cu camera ascunsa. Si privind la stirile care rezulta sa ma gandesc cu recunostinta la jurnalisti si sa imi reamintesc ca sunt unii care fac si lucruri utile si nu doar stiri politice platite.
BEmanuel87
26 Oct 11:22
+0
VOTURI
-0
Oprescu ce pazeste ? /:) Atat de mult dureaza sa faci o ancheta in cazul asta ?
Sebastian
26 Oct 07:48
+0
VOTURI
-0
ce face directorul este caz penal în toată regula. Nu se poate aşa ceva. Este abuz peste abuz peste abuz.
G.R
25 Oct 20:23
+0
VOTURI
-0
Mai sunt si altii, nu va alarmati prea tare. Astea sunt lucruri minore. La ad[postul politicului de azi se petrec lucruri mult mai murdare.
lucia
25 Oct 20:22
+0
VOTURI
-0
Acesea se pot intampla doar acolo unde salariatii nu isi cunosc drepturile. Ce lege permite sa te folosesti astfel de angajati?
De ce nu au mediatizat acest lucru pana acum??Traim intr-o lume moderna si nu trebuie sa permitem asa ceva. Rusine domnului director!
nea nelu
25 Oct 17:21
+0
VOTURI
-0
jos cu lichelele corupt. haideti mai bine ca doar avetoi sindicat sa sesizati factorii in masura sa faca curatenie, sa vina vre0un audit ceva.
Irina
25 Oct 17:09
+0
VOTURI
-0
OMBUN are dreptate. Articolul descrie varful aisbergului. Abuzurile sunt mult mai multe si mai adanci. Din bugetul alocat achizitionarii de carte o mare parte se scurge in buzunarul domnului director, ca si din reparatii si constructii. Procedurile de achizitii de carte si reparatii eludeaza sistematic prevederile legislative, iar salariatii sunt privati de drepturile lor. Cat timp va mai inchide ochii Primaria la toate acestea? Este timpul sa se faca curatenie!
Alin Bogdan
25 Oct 17:02
+0
VOTURI
-0
Dar si voi, angajatii de la Biblioteca, aveti vocatie de sclavi dupa cate se pare... :D
Julie
25 Oct 16:07
+0
VOTURI
-0
Ah, dar cum isi permit sclavii? Eu sunt foarte curata...mai ales la sflet! Vanare de vant!
Violent
25 Oct 16:04
+0
VOTURI
-0
trebuie facuta dreptate in acest caz! Abuz evident la BMB
hash
25 Oct 14:52
+0
VOTURI
-0
OPRESCULEeeeeeeee!
OPRESCULEeeeeeeee!

SE AUDE, ori nu ?!
Fa dra cului ceva cu nenorocitul ala !
DORU
25 Oct 13:17
+0
VOTURI
-0
L-am vazut pe licheaua asta saptamana trecuta la Dan Diaconescu zicea ca vine ca mare intelectual alaturi de Partidul Poporului să candideze la senat. Nu le mai ajunge!
Adda X
25 Oct 12:53
+0
VOTURI
-0
Doamne, sunt indignata! in ce tara train, In ziua de azi, cand se gaseste asa de geru de lucru pt unii de o anumita varsta, sa vina un astfel de tiran sa te exploateze...:( Pacat si lipsa de educatie la o astfel de institutie.
IRA
25 Oct 12:46
+0
VOTURI
-0
ma apuca greata si revolta citind astea. Eu am lucrat in 2007-2008 in Bibloteca metropolitana si am simiti nebunia ce uram sa vina. Ajunsese Julieta pe cai mari, era promovat pupincurisul, deciziile se luau pe ochi frumosi, sefimea dora cat mai multe dplasari in afra in interes de serviciu. Ma bucur ca am plecat la timp. Sper sa cada tiranul ilogic ingimfat si mason de joasa speta.
OMBUN
25 Oct 12:24
+0
VOTURI
-0
Acest ciocoi care se da drept intelectual subtire este de fapt un mafiot sustinut de alti mafioti. E bine ca va ocupati de el, sper sa reusiti pentru ca are sustinatori grei in Primarie. Sapati mai adanc si poate gasiti sursa celor peste 2.000.000 de euro cat face casa lui din Buftea. Isi trage gros pe mana cu Irina Bologa din constructiile si reparatiile din biblioteca si cu directorul directiei economice din Primarie Mircea Constantinescu, din achizitia de carte si din investitii.
Marius
25 Oct 11:05
+0
VOTURI
-0
Acesti calai de directori trebuies schinjuiti si pusi la munci grele, DNA-ul sa verifice cu ce banet a construit cele patru case si sa i le confiste.
Mihai
25 Oct 10:04
+0
VOTURI
-0
in mod cert astfel de lucruri nu sunt straine celor din primarie, mai ales ca se petrec de atata timp. dar tacerea celor indrituiti sa rezolve astfel de probleme probabil ca le este cumparata de acest nenorocit, cum se intampla in multe institutii nu numai din bucuresti. nu ma astept sa se intample ceva cu asta ca "a uns" bine unde trebuie. rusine!
Grig
25 Oct 09:18
+0
VOTURI
-0
Ioane, scoate-ti capul din kur si gandeste un pic. Argumentul "nu-i tine nimeni angajati acolo" nu e bun din principiu; nu asta e problema, ci comportamentul de ciocoi al sefului.
Gigel
25 Oct 09:08
+0
VOTURI
-0
Este strigator la cer! Am o cunostinta care lucreaza in Biblioteca Metropolitana si tot ce scrie in articolul dvs. este adevarat. Sunt lucruri si mai grave dar nu le-ati aflata dvs. Oricum felicitari pentru articol... Este un inceput in demascarea acestui mic Ceausescu care dispune de proprii angajati dupa bunul plac. Ar trebui facuta o ancheta impartiala sa iasa adevarul la iveala! Felicitari pentru articol!
dokdok
25 Oct 08:43
+0
VOTURI
-0
Ma mir sincer ca ati publicat asa ceva. Sigur aveti un motiv ascuns, insa e bine chiar si asa, daca se afla drama angajatilor respectivi. Din pacate, plangerea lor la Oprescu nu va rezolva NIMIC, pentru ca se stie corb la corb nu-si scoate ochii. Cel mai rau lucru care i se poate intampla directorului respectiv e sa i se schimbe functia, cu alta cel putin la fel de bine platita, tot intr-o institutie de Stat (si cu `S` si cu `s`)...
SINGURA SOLUTIE pentru toti angajatii care sunt tratati astfel NU e Justitia care iti mananca bani, nervi si timp, iar in final daca ai noroc primesti o despagubire baneasca neinsemnata (am zis daca ai noroc), CI SA-TI FACI SINGUR DREPTATE. In cazul asta, posibilitatile sunt nenumarate...
DAC
25 Oct 08:26
+0
VOTURI
-0
Au ramas fara ecou la Oprescu pentru ca la generali se poarta ceea ce se plang angajatii bibliotecii metropolitane. E adevarat ca nici unul din stapani nu e usa de biserica dar totusi nu trebuie sa se sara calul. Si totusi se sare din ce in ce.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE