Mituri de Bucureşti: ce curge de fapt la izvorul lui Eminescu din Cişmigiu



Apa asta vine din pământ, de la o adâncime de peste 60 de metri”, susţine mândru domnul Pieptănaru. Ca mulţi alţii este însoţit la izvor de două traiste doldora de bidoane goale. „Vin cam la trei zile tocmai din Giuleşti. E excelentă!”, continuă răspunsul la întrebarea „de ce ia apa de acolo”. La fel ca el sunt mulţi care au făcut din izvorul lui Eminescu din Cişmigiu un loc de pelerinaj. În fapt, o ţeavă ruginită, a cărei destinaţie pare să fi fost cu totul alta după urmele de sudură, acoperită de câţiva bolovani încărcaţi cu muşchi verzi indiferent de anotimp. Undeva în stânga se afla o placă comemorativă, umbrită pe vremuri de un bust al lui Eminescu, care cu greu poate fi citită într-o zi însorită.

Apa nu curge degeaba acolo. Într-o zi normală se pot forma şi cozi de două-trei persoane şi invariabil apar polemici vizavi de proprietăţile tămăduitoare. „Pe mine nu mă mai doare spatele”, zice în treacăt o doamnă trecută de a doua tinereţe. Locul pare a fi un laborator de experimente pentru amatorii efectului placebo pentru că puţini ştiu că apa de la “izvor” este apa de Argeş, tratată la uzina de la Crivina, ale cărei calităţi lecuitoare sunt similare cu cele ale apei de la chiuveta din bucătărie. Chiar şi aşa, până şi cei care ştiu o recunosc cu jumătate de gură de parcă personal n-ar crede în propriile cuvinte. Între aceştia şi doamna Cecilia, care locuieşte la doi paşi de Cişmigiu, pe Ştirbei Vodă. “Vara vin de plăcere aici să beau un pahar cu apă rece. Acum vin de nevoie că mi s-a spart o ţeavă în subsol”, explică desfăcând dopul unui bidon de cinci litri de plastic. Doamna Cecilia a una din puţinele persoane care ştie de provenienţa apei de la izvor însă preferă să recunoască în şoaptă. “Măcar e rece”, continuă făcând din ochi.

Izvorul fără robinet

Rezultate analizelor făcute la comanda B365.ro arata ca apa izvorului din Cişmigiu este apă “chioară”. Clorul dar şi nitriţii şi nitraţii demonstrează din capul locului că apa a trecut printr-o serie de filtre fizice şi chimice. Chiar dacă nu are proprietăţi tămăduitoare,  apa este cu siguranţă potabilă: indicatorii bacteriologici sunt zero, în timp ce mirosul, gustul şi culoarea nu au modificări anormale.

În schimb, dacă ar fi provenit direct din subsolul Capitalei apa ar fi avut şanse să pună în pericol viaţa bucureştenilor, după cum explică pentru B365.ro directorul pe Cercetare-Dezvoltare al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale, Adrian Feru: “Apele din subteranul Bucureştiului nu mai respecta norme de potabilitate din cauza poluării excesive. Reactivarea unor izvoare reprezintă un risc mare”.

Tocmai din acest motiv şi ApaNova a renunţat la puţurile proprii iar apa care ajunge în casele bucureştenilor dar şi la izvorul din Cişmigiu, după un lung proces de tratare, vine din râul Argeş. „Ne-am dat seama că nu există nicio şansă de a respecta criteriile de calitate pentru apa livrată consumatorilor. Mai ales că la vremea respectivă se prefigurau o serie de schimbări. Se trecea de la standardul de apă potabilă românesc, care era mai permisiv din punct de vedere al unor indicatori, la noua directiva europeană”, spune pentru B365.ro directorul-adjunct al ApaNova, Epsică Chiru. Măsură a fost aceea de a renunţa complet la izvoarele subterane. „Standardul anterior permitea de exemplu o concentraţie relativ mică de ioni de amoniu în apă potabilă, lucru care prin lege este interzis în acest moment [...] Sursele subterane de pe teritoriului Capitalei sunt poluate cu ioni de amoniu; am mai constatat mici diferenţe în zona metalelor grele. La vremea respectivă am luat decizia de a produce apă potabilă numai din surse de suprafaţa”, conchide directorul ApaNova.

Izvorul, „secret de stat”

Chiar dacă iluzia unei ape mult mai sănătoase îi face pe bucureştenii în vârstă să bată drumul până în Cişmigiu cu bidoane goale mai mult de pomană, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) preferă să ţină secret adevărul despre izvorul pe care îl are în administrare. Motivul ar putea fi greu de aflat, în condiţiile în care o simplă plăcuţă informativă i-ar scuti pe mulţi de drumuri inutile la cişmeaua din Cişmigiu.

Ştiaţi că...

Potrivit legendei însuşi poetul Mihai Eminescu venea la izvor pentru a se odihni, pe vremea când lucra la ziarul Timpul. De altfel, poetul a locuit o vreme în apropiere de acest loc.

CITEŞTE ŞI Comoara pierdută a Bucureştiului: apele minerale de pe Calea Văcăreşti

Etichete: ALPAB, apă, Apanova, Cişmigiu, Izvor, promo

0/2 COMENTARII
Cristi
29 iul 13:48
+0
VOTURI
-0
Nu o mai doare spatele de la aplecari. Sunt sigur ca are leac si pentru genunchi. ;)
nic pic
07 iul 11:09
+0
VOTURI
-0
Este apa de izvor adevarata.....Cismegiu...a facut un put pe strada ...putul cu plopi.....vai de capul vostru...nu stiti istoria Bucurestiului......
Dorin
12 mar 17:02
+0
VOTURI
-0

Curge pishat de caini maidanezi, emblema Bucurestiului...

Povesti pentru copii
12 mar 15:18
+0
VOTURI
-0

"apar polemici vizavi de proprietăţile tămăduitoare. „Pe mine nu mă mai doare spatele”, zice în treacăt o doamnă trecută de a doua tinereţe."



Se pare ca tot in Evul Mediu am ramas

Glumetzu
12 mar 14:59
+0
VOTURI
-0

Lasati oamenii sa faca sport :) Adevarata sanatate vine de la efortul pe care-l fac sa vina pana la izvor si apoi sa care bidoanene cu apa :)

Romanul
12 mar 13:04
+0
VOTURI
-0

:)))

gogu
12 mar 12:56
+0
VOTURI
-0

mda, apa plata de bukale, cu aroma de fecale.

Skod Octav
12 mar 12:06
+0
VOTURI
-0

Intr-o zi normala se pot forma si cozi de... o persoana.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h