Nadeja Ştirbey- prinţesa fotograf, care detesta Bucureştiul



Nadeja Ştirbey a rămas în istorie ca o prinţesă cu numeroase veleităţi artistice, fiind pasionată de poezie, pictură şi, destul de puţin specific pentru perioada în care a trăit, de fotografie.

După cum a povestit istoricul Oana Marinache, în conferinţa "Ambianţa Prinţesei Nadeja Ştirbey", care a avut loc joi, la Palatul Şuţu, prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) a fost nepoata domnitorului Gheorghe Bibescu, fiind crescută într-un pensionat din Germania, conform modei din epocă. Logodna prinţesei cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey, a fost pusă la cale de familie şi a avut loc în Elveţia, căsătoria fiind oficiată în 1895 la Geneva. Prinţul a fost  proprietarul Palatului Victoria şi a unor domenii de la Buftea.

Prinţesa Nadeja şi soţul ei, Barbu A. Ştirbey


 foto: Arhivele Naţionale ale României, fototeca, fond Barbu Ştirbey

Primele două decenii din viaţa cuplului s-au desfăşurat la moşia de la Buftea, palatul bucureştean din Calea Victoriei fiind folosit de aceştia doar pentru diverse baluri şi nunţi. După cum a povestit istoricul Oana Marinache, Nadeja era nemulţumită atât de clima, cât şi de societatea bucureşteană. „În ceea ce mă priveşte, detest Bucureştiul şi niciodată nu sunt mai fericită decât când sunt departe de el“ – îi mărturisea tânăra lui George Topârceanu, cel care a tradus câteva dintre poeziile ei în limba română.

În 1904 însă, este nevoită să vină în Capitală.

În perioada interbelică, cuplul îşi construieşte o vilă la Braşov, pentru a fi aproape de familia regală, în momentul în care Regina Maria primeşte castelul de la Bran.

Prinţesa Nadeja Ştirbey în vila de la Braşov 


foto: Arhivele Naţionale ale României, fototeca, fond Barbu Ştirbey

Casele pe care cuplul le deţinea erau aranjate după un tipar caracteristic timpurilor, precizează Oana Marinache:  cu spaţii de primire la parter, pentru baluri şi recepţii, şi dormitoare la etaj.

Nadeja Stirbey a preluat gustul Marthei Bibescu şi cel al reginei Maria, orientat către formulele decorative ale artistului Mariano Fortuny, conform Oanei Marinache. Istoricul adaugă totodată că, după modelul acestora, călătoriile soţilor Ştirbey la Veneţia nu vor fi ocolit magazinul Fortuny şi poate chiar palatul Pesaro Orfei unde artistul locuia şi creea. 

Casa mică de la Buftea era folosită de Nadeja şi fiicele sale strict pentru ateliere de croitorie şi pictură, multe dintre fotografiile realizate de ea fiind realizate pe această proprietate. Dinainte de a se stabili în România, Nadeja devenise pasionată de fotografie, pasiune exprimată prin intermediul unui aparat Kodak, pentru care comanda filmele la Paris, prin intermediul fratelui ei, George-Valentin Bibescu.

Nadeja cu aparatul de fotografiat Kodak în mână, stânga


 foto: Arhivele Naţionale ale României, fototeca, fond Barbu Ştirbey

"Pasiunea pentru fotografie este dovedită de zecile de albume care au ajuns până la noi şi care se află astăzi în fondurile Arhivelor Naţionale ale României. La aproximativ 100 de ani distanţă de epoca ei, putem să apreciem că a fost mai mult decât o pasiune, ajungând să treacă chiar graniţele ţării, a subliniat Oana Marinache.

Nenumărate fotografii din fondul Ştirbey, realizate de Nadeja, imortalizează personaje feminine (posibil surorile lui Barbu Ştirbey) înfăşurate, drapate, reprezentate în posturi asemănătoare celor ce pot fi regăsite în fotografiile Fortuny, după cum precizează istoricul în cartea „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară".

În 1919, familia a părăsit Bucureştiul şi Buftea, plecând la Iasi. Prinţul a murit în condiţii dubioase, în 1946, iar Nadeja a decedat la Sinaia, în 1955, după ce pierduse toate proprietăţile, fiind găzduită de o fiică care avea o vilă acolo.

_____

Oana Mihaela Marinache este istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei și autoarea monografiilor „Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din București" și a „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară".  În 2014 a tradus și editat "Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey 1916-1919" și, în prezent, pregătește digitizarea planurilor și documentelor de arhitectură bucureșteană în proiectul „Arhiva de arhitectură 1830-1860".

Oana Marinache va susţine o altă conferinţă la Palatul Şuţu, joi, 5 iunie, pe tema "Bucureştiul arhitectului Cristofi P. Cerchez”, începând cu orele 19.00.

Etichete: oana marinache

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h