Obiceiurile și superstițiile de Duminica Floriilor și Săptămâna Mare, pentru belșug și dragoste



Duminica Floriilor și Săptămâna Patimilor aduc numeroase obiceiuri și superstiții în România- iar multe dintre ele diferă în funcție de regiunile țării. Noi le-am căutat pe cele mai interesante din fiecare și am aflat cum facem rost de noroc, recoltă bogată sau sănătate, în funcție de orice zonă a țării.  

Obiceiuri de Duminica Floriilor
Obiceiuri de Duminica Floriilor
Foto: b365.ro

O tradiție ținută în toată țara este cea din Vinerea Patimilor, când creștin-ortodocșii se duc la biserică și trec pe sub masă de trei ori, ritual ce ar semnifica poticnirile pe care le-a avut Iisus atunci când și-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire. Dintre superstițiile acestei perioade, cea mai frecventă este cea care spune că vremea de la Florii o prevestește pe cea de Paști: dacă e soare de Florii, va fi și de Paști.

OLTENIA

În Oltenia, în noaptea de miercuri spre joi din Săptămâna Mare, oamenii de la sate obișnuiesc să pregătească un foc mare în curte, în care ard doar lemne de alun și boj. Lângă foc, se pun o masă și mai multe scaune, pentru morții despre care se spune că îi vizitează pe cei pe care i-au lăsat în urmă. Doamna Maria, orginară din satul Totea, din județul Gorj, a explicat pentru B365.ro că, pe masa de lângă foc, se pun mai mulți colaci și mai multe căni cu apă. Cănile și colacii se aduc în casă după ce focul se stinge, dar se pun înapoi în dimineața următoare, când se reaprinde focul din nuielele rămase. După ce focul se stinge iar, colacii și cănile cu apă se dau de pomană pentru sufletul celor care au murit.

În ceea ce privește Ziua de Florii, în această regiune a țării, oamenii se duc să ia ramuri de salcie sfințite, de la biserică, pentru pomii din curte care n-au făcut fructe în anii precedenți. Cu rămurica de salcie într-o mână și cu securea în cealaltă, omul trebuie să amenințe pomul, fluturând securea și să rostească: "Dacă nu faci (ce fruct ar trebui să facă), te tai!"

MARAMUREȘ

În Maramureș, în Duminica Floriilor, oamenii aduc la biserică ramuri înflorite de salcie, ca să fie sfinţite de preoţi. Acestea vor fi apoi păstrate tot anul la grinda casei. Traditia spune aceste ramuri de salcie vor proteja casele, animalele si oamenii.

Locuitorii maramureșeni obișnuiesc și să pregătească pâini decorate cu diferite flori de aluat, care sunt servite și mâncate în aceasta zi de întreaga familie. Și, tot de Florii, în satele din Tara Lăpuşului are loc „Masa Moşilor" (adică pomana morţilor);

În Maramureș, se obișnuia ca, în Joia Mare, copiii să arunce cu pietre în casele evreiești, ca o pedeapsa pentru că acestia l-au răstignit pe Isus. Aceasta tradiție încă se mai păstrează în anumite zone, unde copiii aruncă simbolic cu câteva pietricele in casele evreilor.

(surse: VisitMaramureș.ro și Famclub.ro)

MOLDOVA

Și în Moldova există câteva tradiții și superstiții legate de această zi. Despre cei care se împărtășesc în Duminica Floriilor, de pildă, se spune că orice dorință pe care și-o pun în momentul în care se apropie de preot, se va îndeplini. Totodată, bărbații modoveni obișnuiau să se încingă cu ramuri de salcie peste mijloc, crezând că acstea îi vor apăra de boli și îi vor face mai puternici. Fetele de aici, pe de altă parte, pun, în noaptea de Florii, busuioc sfințit sub pernă, pentru a deveni mai frumoase și mai sănătoase.

Se crede și că cine înghite unul sau trei mugurași de salcie în ziua de Florii va fi sănătos tot anul și că va fi ferit mai ales de durerile de gât. În această zi se mai consideră propice să se sădească pomi pentru ca aceștia să se prindă ușor și să rodească. Totodată, conform superstiției moldovenești, dacă atingi cu salcie sfințită un obiect sau un animal pregătit de vânzare, se vor îmbulzi cumpărătorii la fel ca oamenii care vin, în ziua de Florii, să ia ramuri sfințite.

(sursa: Moldovenii.md)

ARDEAL

În Ardeal, fetele nemăritate obișnuiau să facă descântece pentru dragoste în noaptea de Florii. Se luau și aici ramurile sfințite de salcie, care se puneau în pământ, pentru a aduce rod bun holdelor. Din câteva dintre ele se faceau coroane şi se duceau la morminte, pentru a le da acestora lumină şi alinare pe lumea cealaltă.

(sursa: unica.ro)

BANAT

În Banat, o mare importanţă o are Joia Mare. Exista credinţa că, în această zi, un personaj mitologic feminin, Joimăriţa, umbla prin sate şi le pedepsea pe fetele care nu îşi terminau de tors lâna. Pe fetele leneşe, conform legendei, le lua la ea acasa şi le mânca.

(sursa: timisoara.ro)

BUCOVINA

Sarbatoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din aceasta zi sunt interpretate, în regiune, ca prevestiri pentru anul în curs.  Se spune, de pildă, că, dacă de Florii ies broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
Și aici se sfințesc, în Duminica Floriilor, ramurile de salcie. Ramura e dusă acasă și asezată la icoane pentru spor în casă, dar și pentru ca fetele să aibă noroc în dragoste. De asemenea, ele se folosesc și în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătățirea vederii.

Cât despre Săptămâna Patimilor, în Bucovina, se crede că, dacă moare cineva în această perioadă, sufletul lui este dus în Iad, căci Raiul este închis. 

În Joia Mare, a Patimilor sau Joia Neagra se credea că morții veneau pe la vechile lor locuințe și rămâneau acolo până la Duminica Mare. Nu se spală rufe în această zi și se spune că, dacă se pune cloșca pe ouă, din ouăle pe care le va cloci vor ieși numai cocoși. Se dă de pomană și uliului, pentru a nu mânca puii vara și se crede și că, cine doarme în aceasta zi, va fi leneș tot anul.

Despre cine postește din Joia Mare până la Paști, se spune că va ști cu trei zile înainte când va muri, iar, despre Sâmbăta Mare, se spune că este unica zi din an femeile ar avea voie să-și bata barbatul. 

(sursa: libertatea.ro)

DOBROGEA

In Dobrogea, Duminica Floriilor mai este denumită Lăzărelul sau Duminica lui Lazăr. În această zi, femeile și copiii din zonă fac un dans ritualnic ce ar simboliza renașterea vegetației. 

Duminica Floriilor este denumită și a lui Lazăr întrucât legenda spune că, în această zi, Lazăr a murit într-un accident în pădure, după ce plecase să adune hrană pentru animale. Mama și surorile l-au bocit tare, drept pentru care, din mormantul lui, se înalțase un copac mare, cu ramuri bogate.

În această regiune, se spune că, cei care nu serbează Ziua lui Lazăr, nu vor avea un an bun și se vor umple de pistrui.

(sursa: Bree.ro)

MUNTENIA

În Muntenia, exista o supersitiție conform căreia oamenii nu se spală pe cap în ziua de Florii, deoarece aceasta e considerată duminica în care înfloresc copacii; și, din aceasta cauză, oamenii care-și spală părul, riscă să le albească.

În ajunul Floriilor, se efectueaza, conform tradiției, un ceremonial complex, dedicat unei zeități a vegetației - Lazărica. Este un obicei practicat numai de fete. Una dintre fetele participante la ceremonial, numita Lăzărița, se îmbracă în mireasă. Aceasta, împreuna cu alte fete cu care formeaza o mică ceată, colinda în fața ferestrelor caselor în care au fost primite.
Lăzărița se plimbă cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazăr plecat de acasă, conform legendei știute și în Dobrogea.

(sursa: ipedia.ro)

 

Etichete: duminica Floriilor, florii, realitatea

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE