PAŞTELE CATOLIC 2016. Ce evenimente vor avea loc la Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti



După ce au participat la comemorarea intrării solemne a lui Isus în Ierusalim, în Duminica Floriilor, credincioșii romano-catolici comemorează Patima și Moartea Domnului, în timpul Săptămânii Sfinte, și se pregătesc să-l întâmpine pe Cristos Cel Înviat.

PASTELE CATOLIC 2016. Ce evenimente vor avea loc la Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti
PAŞTELE CATOLIC 2016. Ce evenimente vor avea loc la Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti

Joi, 24 martie 2016 - Joia Sfântă
În dimineaţa zilei de joi, în Catedrala Sf. Iosif, IPS Ioan Robu va prezida Sfânta Liturghie a Crismei (a Uleiurilor Sfinte), la care vor participa toți preoții diecezani și călugări din Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti (din județele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Buzău, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa, Argeş, Teleorman, Vâlcea, Olt, Gorj, Dolj, Mehedinţi și municipiul București). În timpul Sfintei Liturghii, preoții participanți vor reînnoi făgăduinţele făcute în momentul primirii Tainei Sfintei Preoţii, această Sfântă Liturghie, unică în felul ei în timpul anului liturgic, fiind şi o manifestare a comuniunii preoţilor cu episcopul lor. La Sfânta Liturghie, ÎPS Ioan Robu va binecuvânta Uleiurile Sfinte, pe care preoţii din Arhidieceză le vor folosi timp de un an în administrarea Tainei Botezului, a Mirului (Confirmațiunii) şi a Ungerii Bolnavilor.
În Joia Sfântă, Biserica celebrează instituirea Tainei Sfintei Euharistii (Împărtăşania) şi a Tainei Sfintei Preoţii de către Domnul nostru Isus Cristos, la ultima Cină.
În Catedrala Sf. Iosif din București, în seara din Joia Sfântă, la ora 18.30, se va celebra Sfânta Liturghie a Cinei Domnului, prezidată de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. În cadrul celebrării, în amintirea gestului de umilință pe care Isus l-a făcut faţă de apostoli la ultima Cină, episcopul va spăla picioarele a 12 persoane din comunitatea Catedralei.
La rândul său, Papa Francisc, în cadrul Sfintei Liturghii pe care o va celebra la ora 17.00 (ora Romei) la Centrul de primire a refugiaților din Castelnuovo di Porto, în apropiere de Roma, va spăla picioarele a 12 refugiați.

Vineri, 25 martie 2016 – Vinerea Sfântă
În Vinerea Sfântă, credincioşii romano-catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, țin post (mănâncă doar o dată în zi pe săturate) și abstinență (se abțin de la carne). În această zi nu se celebrează Sfânta Liturghie, dar după-amiaza are loc o comemorare a Pătimirii și Morții lui Cristos și venerarea Sfintei Cruci.
În Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, la ora 15.00 şi la ora 18.00, va avea loc Calea Crucii (în latină Via Crucis), o devoțiune în cinstea pătimirilor Domnului nostru Isus Cristos, care constă în parcurgerea unui itinerar reprezentând drumul lui Isus Cristos cu Crucea pe umeri de la palatul lui Pilat până la Calvar, unde a fost răstignit şi a murit. Itinerarul are 14 opriri, numite staţiuni.
La ora 18.30, va avea loc o celebrare de Comemorare a Patimii și Morții Mântuitorului, prezidată de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București. În cadrul acestei celebrări va avea loc și venerarea Sfintei Cruci de către credincioșii și preoții prezenți.
În această zi, la iniţiativa Congregaţiei Pontificale pentru Bisericile Orientale, în întreaga Biserică Catolică, colecta din timpul celebrării este destinată sprijinirii nevoilor credincioşilor şi comunităților catolice din Ţara Sfântă.
La Vatican, Papa Francisc va prezida la ora 17.00 (ora Romei) Comemorarea Patimii Domnului în capela papală din Bazilica Sf. Petru. De la ora 21.15 (ora Romei), Suveranul Pontif va participa la Calea Crucii de la Colosseum, iar la sfârșit le va adresa credincioșilor câteva cuvinte. În acest an, meditațiile pentru cele 14 stațiuni ale Căii Crucii de la Colosseum au fost scrise de Card. Gualtiero Bassetti Corti, Arhiepiscop de Perugia (Italia).

SÂMBĂTĂ, 26 MARTIE – SÂMBĂTA SFÂNTĂ
În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere și rugăciune pătimirea şi moartea lui Cristos şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică. În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
La Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, celebrarea Vigiliei Pascale va începe la ora 23.00, fiind prezidată de Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu. Ritualul va începe în faţa bisericii catedrale, prin binecuvântarea focului şi aprinderea Lumânării Pascale – simbol al lui Cristos Înviat –, de la care vor fi aprinse apoi lumânările credincioşilor. În prezența acestei lumini credincioșii ascultă apoi vestirea solemnă a Învierii şi cuvântul lui Dumnezeu care evocă istoria mântuirii, de la creaţie şi până la învierea lui Cristos. Puţin timp înainte de miezul nopţii, clopotele vor bate din nou, după o tăcere de trei zile. Tot atunci, pentru prima oară, după 40 de zile de post, se va intona cântarea „Aleluia". La Sfârşitul Sfintei Liturghii, în jurul orei 1.00, toţi credincioşii, preoţii şi IPS Ioan Robu, cu lumânările aprinse, vor intona solemn „Cristos a înviat!", mergând în procesiune în jurul Catedralei Sf. Iosif.
La Vatican, Papa Francisc va prezida, la ora 20.30 (ora Romei) celebrarea Vigiliei Pascale în Bazilica Sf. Petru din Vatican.

DUMINICĂ, 27 MARTIE – ZIUA ÎNVIERII DOMNULUI
În Catedrala Sf. Iosif din București, PS Cornel Damian va prezida, la ora 10.30, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului.
La Vatican, Papa Francisc va celebra, la ora 10.00 (ora Romei) Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piața Sf. Petru. După celebrare, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paşti şi va împărţi binecuvântarea Urbi et Orbi (către Cetate şi lume).

Mesajul pastoralei de Paşti a lui Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti:

"Să sărbătorim Paștele cu inimi libere de aluatul cel vechi
Scrisoare pastorală de Paști 2016

Pentru că în primăvara aceasta Paștele cade în plină desfășurare a Anului Sfânt al Milostivirii, aș vrea să amintesc, la începutul scrisorii pastorale, cuvintele lui Ioan Paul al II-lea, din Enciclica sa Dives in misericordia („[Dumnezeu] cel bogat în milostivire"), pe care Sfântul Papă le-a adresat Bisericii Catolice și tuturor oamenilor de bunăvoință, la 30 noiembrie 1980:
„Misterul pascal este Cristos pe culmea revelării misterului de nepătruns al lui Dumnezeu. [...] În învierea sa, Cristos l-a revelat pe Dumnezeul iubirii milostive, tocmai pentru că a acceptat crucea drept cale spre înviere. [...]
Fiul lui Dumnezeu, în învierea sa, a experimentat în mod radical milostivirea, adică iubirea Tatălui care este mai puternică decât moartea. Și același Cristos, Fiul lui Dumnezeu, ajuns la capătul și, într-un anume sens, dincolo de capătul misiunii sale mesianice, se revelează pe sine ca izvor nesecat al milostivirii, al aceleiași iubiri care, în perspectiva ulterioară a istoriei mântuirii în Biserică, trebuie să se arate permanent mai puternică decât păcatul. Cristos pascal este întruparea definitivă a milostivirii, semnul ei viu: semn de mântuire istoric și totodată eshatologic. În același spirit, liturgia timpului pascal ne pune pe buze cuvintele Psalmului: Îndurările Domnului în veci le voi cânta" (nr. 8).
Într-adevăr, în Învierea lui Isus, noi sărbătorim iubirea milostivă a lui Dumnezeu care ne însoțește și ne învață, prin glasul Apostolilor, prin cuvântul Sfintei Scripturi, cum să ne apropiem mai mult de Cristos în așa fel încât, luându-ne și pe noi în drumul său de trecere de la moarte la viață, să descoperim bucuria vieții noi, luminate de Învierea sa.
În Sfânta Liturghie din Ziua de Paști, ascultăm cuvântul Apostolului Paul care ne spune nouă, celor de astăzi, așa cum o spunea Corintenilor din timpul său: „Curățați-vă de aluatul cel vechi ca să fiți o frământătură nouă, așa cum sunteți, fără aluat, pentru că Paștele nostru, Cristos, a fost jertfit. Să sărbătorim, așadar, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutății și al nelegiuirii, ci cu azimele sincerității și ale adevărului" (1Cor 5,7-8).
Referindu-se la legea mozaică, acea lege care le prescria evreilor să mănânce mielul pascal cu pâine nedospită, Apostolul ne spune că acel miel pascal era imaginea noului miel pascal care este Isus, iar pâinea nedospită prefigura condițiile în care noi, cei de astăzi, trebuie să mâncăm noul miel pascal: cu inimile libere de aluatul răutății și al nelegiuirii.
Fără îndoială că Apostolul Paul înțelege prin aluatul cel vechi, care dospea structurile păcatului, pasiunile și tendințele egoiste pe care le purtăm în noi, toate acele înclinații către rău pe care Catehismul Bisericii Catolice le numește păcate capitale, reluând expresia Sfinților Ioan Casian și Grigore cel Mare. Sunt numite „capitale" pentru că generează alte păcate, alte vicii: „Ele sunt: trufia, avariţia, invidia, mânia, necurăţia, lăcomia şi lenea" (CBC, nr. 1866); șapte la număr, dar cu nenumărate și dureroase urmări.
Să ne gândim doar la câteva dintre acestea, nu numai pentru că adesea ele merg împreună, dar și pentru gravele urmări pe care le pot avea în viața persoanelor.
De exemplu, trufia, adică atitudinea disprețuitoare și arogantă, plină de mândrie, de înfumurare, atitudine care calcă în picioare totul; omenia, prietenia, cinstea, solidaritatea sunt sacrificate pentru a favoriza ambițiile cu dorințele lor de onoruri, de glorie și de parvenire, de putere etc.
Apoi avariția, acea dezordonată alipire de bani și de lucruri materiale, din care se nasc atâtea alte păcate: furtul și înșelăciunea, asuprirea și exploatarea aproapelui, camăta, dorința de a avea tot mai mult, luxul nerușinat și lipsa de inimă față de cei umili și lipsiți, uneori lipsiți de toate.
Și necurăția, provocarea și căutarea fără limite a plăcerilor trupești. Este suficient să asculți știrile din fiecare zi ca să-ți dai seama de răul pe care-l aduce în societate acest păcat: crime, sinucideri, răzbunări, familii dezbinate, copii părăsiți, boli etc.
Apostolul ne îndeamnă, deci, să părăsim toate aceste înclinații și păcate, adică aluatul cel vechi, aluatul răutății și al nelegiuirii, ca să sărbătorim Paștele cu azimele sincerității și ale adevărului, devenind oameni noi, îmbrăcați și pătrunși de învățătura lui Isus. Sfântul Paul ne cheamă să luăm poziție clară împotriva acelei culturi și mentalități a lumii care ar vrea să ne convingă că practic nu este posibil să schimbi cu adevărat inima omului, rădăcinile profunde ale ființei umane. Apostolul ne spune exact contrariul: Isus poate să schimbe omul, prin darul harului său.
Din mărturiile evangheliștilor știm că Isus, în timpul activității sale pământești, a făcut atâtea minuni. Însă toate acele minuni sunt o prefigurare și o pregătire a unei alte minuni: vindecarea inimii omului. Transformarea radicală a inimii omenești este minunea cea mai mare pe care Isus cel Înviat poate și vrea să o facă. El a venit în mod special pentru noi cu acest scop. Însă, e clar, și noi trebuie să dorim și să voim această schimbare. Aceasta este condiția fundamentală recerută de Isus. Dacă avem această bunăvoinţă, Isus ne dă puterea transformatoare a harului său, singura capabilă să schimbe cu adevărat inima omului. Noi putem obţine acest lucru prin rugăciune. „Cereţi şi vi se va da", ne-a spus Isus; „orice veți cere de la Tatăl în numele meu, vă va da".
Iată, deci, că Învierea Domnului, pentru Apostolul Paul, înseamnă aceasta: prin Învierea sa, Isus ne-a făcut capabili să înviem împreună cu El la o viaţă complet nouă.
Aşadar, în acest mod trebuie să celebrăm Paştele acum: aruncând departe de noi aluatul cel vechi al vieţii noastre, aluatul păcatelor despre care vorbeşte Apostolul. Concret, înseamnă să dăm vieţii noastre direcţia cea bună, îndreptând-o spre „azimele sincerităţii şi ale adevărului", adică spre umilinţă şi viaţă curată, spre cumpătare şi continuă căutare a binelui, aşa cum aşteaptă Isus de la noi.
Să-i cerem lui Dumnezeu cel bogat în milostivire să ne ajute să devenim o frământătură nouă, cum spune Apostolul, ca să simţim şi să sărbătorim aşa cum se cuvine comuniunea noastră cu Isus cel Înviat.
În acest spirit, vă doresc tuturor din Arhidieceză o frumoasă şi fructuoasă sărbătoare de Paşte.
Cristos a înviat!".

Etichete: mesaj ioan robu, Paștele catolic, pastorala de paști

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE