Percheziţii în Capitală la o reţea de falsificatori de reţete medicale



Poliţiştii au demarat, marţi dimineaţă, mai multe percheziţii, în Bucureşti, pentru destructurarea unei reţele de falsificatori de reţete medicale, care au creat un prejudiciu de peste 1,6 milioane de lei.

20 de persoane din Bihor, retinute pentru eliberarea de retete medicale fictive
20 de persoane din Bihor, reținute pentru eliberarea de rețete medicale fictive
Foto: prison.com.ro

Poliţiştii sunt pe urmele unei reţele de falsificatori de reţete medicale. Suspecţii, printre care mai mulţi medici şi farmacişti, sunt acuzaţi că falsificau reţete medicale, scrie Realitatea.net.

Suspecţii au fost duşi la audieri.

Prejudiciul depăşeşte 1,6 milioane de lei.

"În cursul lunii octombrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane pentru comiterea, după caz, a infracţiunilor de: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani. La acţiunea declanşată marţi participă 9 procurori din cadrul PTB şi 65 de poliţişti din cadrul DGPMB, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere. În cursul zilei de astăzi au fost efectuate şase percheziţii în municipiul Bucureşti, după ce, în luna martie, în aceeaşi cauză, au mai fost efectuate 27 de percheziţii domiciliare. Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulţi medici şi farmacişti a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 1.600.000 lei", informează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB).

Cercetările în cauză sunt efectuate de PTB şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) - Serviciul de Investigaţii Criminale.

 

Cum acţionau fasificatorii

Farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie). În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament. Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate medicul făcea menţiuni false cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului.

Medicul înmâna aceste reţete false farmacistului care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.

Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica "Am primit", uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori farmacistul se trecea (în mod fals) drept împuternicit al pacientului.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontata a medicamentelor fără ca acestea sa iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau "spălate" prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu.

Medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor. Dar, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie (şi nu dintr-o farmacie concurentă), fie nu înmâna reţeta pacientului ci direct farmacistului (pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte), iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.

Medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% sau 5% din valoarea totală a reţetelor eliberate.

 

Etichete: Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, perchezitii bucuresti

0/1 COMENTARII
ioana
09 Oct 15:18
+0
VOTURI
-0
Sunt cumva medici din clinica Medas Gabroveni ?

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE