Persoanele fără adăpost din Capitală vor primi, miercuri, mâncare caldă şi haine, la Gara de Nord



Miercuri, între orele 12.00 şi 14.00, la Gara de Nord, Asociaţia Casa Ioana, împreună cu voluntari de la Ambasada Marii Britanii, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti şi Hotel Intercontinental vor servi o masă caldă persoanelor fără adăpost din Bucureşti și vor împărți pachete cu haine și alimente. Printre voluntari se numără şi Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii în România.

Persoanele fara adapost din Capitala vor primi, miercuri, mancare calda si haine, la Gara de Nord
Persoanele fără adăpost din Capitală vor primi, miercuri, mâncare caldă şi haine, la Gara de Nord
Foto: libertatea.ro

În data de 17 decembrie 2014, între orele 12.00 şi 14.00, la Gara de Nord, Asociaţia Casa Ioana, împreună cu voluntari de la Ambasada Marii Britanii, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti şi Hotel Intercontinental vor servi o masă caldă persoanelor fără adăpost din Bucureşti și vor împărți pachete cu haine și alimente. Printre voluntari se numără şi ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Paul Brummell, Ștefan Frank, managerul general al Hotelului Intercontinental din București şi prezentatoarea ştirilor PRO TV Amalia Enache.

Evenimentul este sprijinit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Cele 300 de porții de mâncare au fost oferite şi pregătite de către Hotel Intercontinental. Alte companii si donatori voluntari au donat bani şi alte lucruri necesare, in semn de solidaritate cu persoanele fără adăpost.

Unul dintre cele cinci obiective principale ale indicatorilor europeni 2020 se referă la reducerea sărăciei prin scoaterea a cel puțin 20 de milioane de oameni din riscul de sărăcie și excluziune socială până în 2020. Cifrele oficiale arată că în întreaga Uniune Europeană există 125 de milioane de oameni care fie se confruntă cu sărăcia, fie se află în riscul acesta. Această cifră reprezintă aproape un sfert din populația statelor membre ale UE. Experții spun că în unele țări din UE criza este scăpată total de sub control. Odată ce o persoană cade în capcana sărăciei, este foarte greu să iasă din această situație. Încrederea celor care se confruntă cu sărăcia este erodată, sănătatea mintală de multe ori se deteriorează, iar obținerea unui loc de muncă cu un venit adecvat devine o provocare majoră. Economiștii spun că multe țări din UE, inclusiv România, pur și simplu nu dispun de resursele financiare pentru a-și ajuta cetățenii să iasă din sărăcie. Chiar dacă creșterea economică ar începe astăzi în zona Euro, ar fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ca cetățenii să resimtă beneficiile reale. Eurostat spune că astăzi, mai mult de 40% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Potrivit președintelui Asociației Casa Ioana, Ian Tilling, persoanele fără adăpost sunt deosebit de afectate, regăsindu-se la marginea societății și confruntându-se cu bariere aparent insurmontabile în încercarea de a-și schimba situația în mai bine.

Unul dintre cele cinci obiective principale ale indicatorilor europeni 2020 se referă la reducerea sărăciei prin scoaterea a cel puțin 20 de milioane de oameni din 'Riscul de Sărăcie și Excluziune Socială (AROPE) până în 2020. Ratele generale AROPE au crescut ușor, la nivelul UE-27 între 2010 și 2011 (0.6%), cu toate că în România rata a scăzut ușor, cu 1,1%. Creșterea sărăciei și a excluziunii sociale, în special în rândul copiilor, este o îngrijorare majoră în cadrul UE.
1 Eurostat este o Direcție Generală of the EC and provides statistical information to the institutions of the EU
2http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Europe_2020_headline_indicators
3http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Glossary:At_risk_of_poverty_or_social_exclusion_%28AROPE%29

În România, aproape jumătate din numărul copiilor (49,1%) reprezintă AROPE, în timp ce 39% dintre persoanele active (18-65) şi 35,3% dintre cei peste 65 de ani se află în situaţii de risc. În total, 40,3%, echivalentul a 7,651,760 de oameni, sunt expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Singurele cifre disponibile privind persoanele fără adăpost provin dintr-un studiu realizat în 2004 de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi Institutul Naţional de Statistică, care estimează că numărul persoanelor fără adăpost din România se ridică la 14,000-15,000, dintre care aproximativ 5,000 de persoane trăiesc în de Bucureşti.

În ciuda faptului că se estimează un număr aproximativ de 5.000 de persoane fără adăpost în Bucureşti, este imposibil să se cunoască numărul real al oamenilor care trăiesc în condiţii aspre pe străzile Capitalei. Mulţi alţii trăiesc în adăposturi supra-aglomerate sau în condiţii inadecvate, în timp ce alţii găsesc adăpost temporar pe la prieteni. O lipsă acută a locuinţelor convenabile din punct de vedere financiar, corelată cu lipsa unui loc de muncă stabil, reprezintă cauze semnificative ale fenomenului persoanelor fără adăpost. Un număr tot mai mare de familii își pierd locuințele, fiind forțați să ajungă în stradă, printre care foarte multe experimentează violența domestică.

Odată ce trăiesc pe stradă, mulţi oameni fără adăpost consideră că este dificil să câştige suficient pentru a găsi un loc decent unde sa trăiască. În ciuda faptului că între o treime şi o jumătate dintre aceştia sunt angajaţi, cei mai mulţi lucrează „la negru" sau nu sunt suficient plătiţi pentru a-şi satisface nevoile de bază. Mulţi alţii lucrează în regim part-time ceea ce înseamnă că nu au suficiente resurse financiare. O mulţime de oameni fără adăpost au câte două sau trei locuri de muncă la un moment dat, insă veniturile mici nu îi ajută foarte mult. Fără locuri de muncă legale, cei mai mulţi se află în afara sistemului de asistenţă socială şi de sănătate.

Ian Tilling spune că un loc de muncă și o creșă/grădiniță decente reprezintă două ingrediente vitale pentru a scăpa de viaţă de pe stradă. "Lucrăm cu mame care au fost adesea forțate să depindă de partenerul abuzator în ceea ce privește căminul și securitatea financiară. În plus, multe dintre acestea trebuie să combată bariere, cum ar fi dificultatea de a găsi și menține un loc de muncă decent si lipsa de sprijin în ceea ce priveşte îngrijirea copilului pe durata orelor de muncă. Într-un astfel de mediu competitiv, dificultăţile cu care se confruntă aceşti părinţi sunt aproape insurmontabile pentru ocuparea forţei de muncă. "

Nu există un singur motiv pentru care oamenii devin persoane fără adăpost. Deşi sunt factori comuni care, laolaltă, determină persoanele să trăiască în stradă: problemele financiare, lipsa unui loc de muncă şi dezbinarea familială, motivele pentru care o persoană rămâne fără adăpost sunt complexe şi de cele mai multe ori se află în afara sferei de control. Astfel, dacă o persoană nu are resursele necesare prevenirii situaţiei de a nu avea o locuinţă, atunci este puţin probabil să aibă resursele necesare depăşirii situaţiei de a trăi pe stradă fără ajutor specializat.
Acest eveniment nu este un act de caritate, ci unul de solidaritate şi recunoaştere a drepturilor persoanei la hrană şi dreptul la un adăpost. Dorina, în vârsta de 31 de ani, fostă beneficiară a Casei Ioana, explică: " Atunci când mi-am părăsit partenerul abuzator, nu aveam la cine să apelez pentru ajutor. M-a înstrăinat de familie și prieteni și m-a făcut să renunț la locul de muncă. Eram efectiv dependentă de el din toate punctele de vedere. Reîntoarcerea la muncă și siguranța că aveam un loc unde să îmi las copiii pe timpul programului de lucru, au schimbat totul"

Cu toate acestea avem nevoie să-i recunoaştem pe cei care sunt vulnerabili şi să le dăm o mână de ajutor în cazul în care putem. Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, declară "Sunt încântat că Ambasada Marii Britanii în România și nenumărați angajați ai instituției au contribuit în fiecare iarnă pentru a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși dintre noi. Este important să evidențiem faptul că sărăcia este un produs al inegalității. Cu toții putem face o schimbare, iată, din nou, în decembrie. Fiți alături de noi!"

Managerul general al Hotelului Intercontinental din București, domnul Stefan Frank declară:" Este o mare oportunitate pentru ca oamenii să își dedice timpul voluntar pentru a-i ajuta pe cei în nevoie."

Evenimentul îşi doreşte să aducă în prim plan problemele cu care persoanele fără adăpost se confruntă. Andreea Gheorghe, manager al adăpostului Casa Ioana din Bucureşti, declară: "Din păcate, beneficiile economice nu au fost resimțite de aproape jumătate dintre români, lăsând în urmă foarte multe persoane marginalizate și extrem de vulnerabile. Știm că un bol de supă și câteva haine nu vor schimba perspectivele lor pe termen lung, dar sperăm că acest eveniment va crește gradul de conștientizare a barierelor întâmpinate de persoanele care se confruntă cu lipsa de adăpost în încercarea lor de a-și depăși situația.

Asociaţia Casa Ioana a fost înfiinţată în anul 1995 şi ajută femeile victime ale violenţei domestice și familiile fără adăpost în procesul de reintegrare socială, oferindu-le cazare temporară şi servicii psihosociale de suport în cele două centre din București. Oferim suport comprehensiv beneficiarilor pentru a le sprijini tranziţia către o viaţă independentă, un adăpost şi un loc de muncă, ajutându-i în dezvoltarea unor abilităţi care să prevină întoarcerea pe stradă. Important în acest proces este credinţa conform căreia beneficiarii trebuie încurajaţi să ia propriile decizii, şi, de asemenea, să le fie încurajată independenţa. Casa Ioana sprijină 20 familii şi 9 femei singure.

Violenţa domestică este cauza imediată a lipsei unui adăpost pentru nenumărate familii şi femei singure. Victimele sunt adesea izolate de alte reţele de sprijin şi de resurse financiare de către agresorii lor, fapt care determină riscul de a deveni persoane fără adăpost. Drept rezultat, acestea se regăsesc în situaţia de a nu avea un venit stabil sau un istoric al locurilor de muncă. De cele mai multe ori suferă de anxietate, atacuri de panică, depresie şi abuzul de substanţe. Când femeile se află într-o relaţie abuzivă, acestea nu pot face întotdeauna alegeri clare.

De asemenea, studiile sugerează ca multe femei care rămân fără un adăpost sunt victime ale violenţei domestice, chiar dacă aceasta nu reprezintă cauza principală a fenomenului persoanelor fără adăpost. Experţii conchid că există o corelaţie puternică între violenţa domestică şi lipsa unui adăpost. Femeile, de cele mai multe ori fug fără a avea un plan şi resurse financiare şi nicio opţiune de adăpostire. Când o femeie decide să părăsească o relaţie abuzivă, de cele mai multe ori nu are unde să meargă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor cu puţine resurse. Lipsa de locuinţe la preţuri accesibile şi listele lungi de aşteptare pentru locuinţele sociale înseamnă că multe femei şi copiii acestora sunt obligaţi să aleagă între abuzul la domiciliu şi viaţa pe străzi. Multe femei nu mai păstrează legătura cu prietenii sau familiile lor sau se tem să caute adăpost deoarece partenerii abuzivi le pot urmări foarte uşor.

Etichete: alimente, donatii, Gara de Nord, haine, mâncare, persoane fără adăpost, voluntari

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h