Peste trei sferturi dintre adolescenţii de 16 ani beau alcool, mai mult de jumătate fumează



Mai mult de jumătate dintre adolescenţii de 16 ani din România fumează, depăşind cu cinci procente media europeană, iar peste trei sferturi dintre ei beau alcool, potrivit unui studiu lansat, luni, de Agenţia Naţională Antidrog. Consumul de droguri rămâne stabil în rândul adolescenţilor de 16 ani (10,9 la sută), fiind în continuare sub media europeană (17,8 la sută).

Peste trei sferturi dintre adolescentii de 16 ani beau alcool, mai mult de jumatate fumeaza
Peste trei sferturi dintre adolescenţii de 16 ani beau alcool, mai mult de jumătate fumează

Agenţia Naţională Antidrog a prezentat, luni, rezultatele celui mai recent studiu ESPAD (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) privind consumul de alcool, tutun, droguri, utilizarea Internetului şi participarea la jocurile de noroc în rândul elevilor de 16 ani.

După creşterile anterioare înregistrate în perioada 2003-2011, în România, consumul de droguri rămâne stabil în rândul adolescenţilor de 16 ani (10,9 la sută), fiind în continuare sub media europeană (17,8 la sută).

Pe de altă parte, consumul de tutun în rândul elevilor de 16 ani se menţine la niveluri similare celor din 2011 (51,7 la sută), dar există semne de îngrijorare în această privinţă, valorile sale fiind peste mediile europene (45,6 la sută).

Deşi înregistrează o uşoară scădere, consumul de alcool în rândul copiilor de 16 ani se află în continuare la un nivel ridicat (77,9 la sută), fiind însă sub media europeană (80,3 la sută).

Componenta naţională a studiului ESPAD a fost realizată în anul 2015 de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza metodologiei internaţionale şi cu coordonarea tehnică a cercetător dr. Silvia Florescu din cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar.

Pentru studiul ESPAD realizat în România, s-au luat în considerare adolescenţii născuţi în anul 1999, eşantionul fiind de 3.500 de elevi (1.711 băieţi, 1.789 fete), selectaţi din 170 de şcoli (339 clase a IX-a şi a X-a). Perioada de colectare a datelor a fost 11-29 mai 2015.

Consumul de tutun şi alcool continuă să înregistreze valori ridicate în rândul adolescenţilor de 16 ani din România

Deşi consumul de tutun în rândul adolescenţilor din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior, fiind peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii - 51,7 la sută faţă de 45,6 la sută la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile - 30,1 la sută faţă de 21,4 la sută şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile - 19,7 la sută faţă de 12,4 la sută.

Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.

Proporţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură alcoolică este de 77,9 la sută, aflându-se în scădere faţă de studiile anterioare şi situându-se în continuare sub media ESPAD în valoare de 80,3 la sută.

În 2015, consumul de alcool din ultimele 12 luni înregistrează valoarea de 68,9 la sută şi urmează tendinţa europeană, scăzând faţă de valorile înregistrate în studiile anterioare, şi plasându-se în continuare sub media ţărilor ESPAD în valoare de 70,9 la sută.

Consumul de băuturi alcoolice în ultimele 30 zile a înregistrat valori mai reduse în România faţă de 2011 (scăzând de la 49 la sută, la 47 la sută). Valoarea observată în 2015 în România este similară mediei ţărilor ESPAD (47,5 la sută).

Consumul vreunei băuturi alcoolice până la vârsta actuală este de 83,7 la sută în rândul băieţilor (peste media europeană – 81,5 la sută) şi de 72,3 la sută în rândul fetelor (sub media europeană - 79,3 la sută).

Consumul de droguri ilicite rămâne stabil în rândul elevilor de 16 ani

Urmând tendinţa europeană, şi la nivel naţional, consumul oricărui tip de drog de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD, rămâne stabil, înregistrând valoarea de 10,9 la sută. Acest tip de consum este mai mare în rândul băieţilor - 13,6 la sută, faţă de 8,4 la sută.

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis - 8,1 la sută. Urmează: NSP (noi substanţe psihoactive, n.r.) cu 5,1 la sută, solvenţi/ substanţe inhalante cu 3,6 la sută, cocaină cu 3,3 la sută, LSD sau alte halucinogene - 2,4 la sută, ecstasy - 2,1 la sută, heroină - 1,7 la sută, ketamină - 1,8 la sută, droguri injectabile - 1,3 la sută, crack - 1,2 la sută, amfetamine -1,1 la sută, ciuperci halucinogene - 1,2 la sută, metamfetamine - 1 la sută şi GHB (gama-hidroxi-butirat, n.r.) - 1,1 la sută.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de două ori mai mic (de-a lungul vieţii: 8,1 la sută faţă de 16,5 la sută; în ultimul an: 6,1 la sută, faţă de media europeană, de 13,1 la sută; în ultimele 30 de zile: 2,9 la sută, faţă de media europeană în valoare de 6,8 la sută).

Ca şi la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7 la sută dintre adolescenţi, fiind peste media europeană - 2,2 la sută.

Cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante - 1,8 la sută, din totalul respondenţilor.

Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile - 1,4 la sută, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) – 1,3 la sută.

Percepţia unui risc ridicat în cazul unui consum experimental (o dată/ de două ori), pentru drogurile de tipul canabis, amfetamine, ecstasy sau NSP, variază între 30,4 la sută şi 37,5 la sută.

Comparativ cu studiul anterior, se remarcă o percepţie mai bună asupra riscurilor consumului experimental de NSP, proporţia celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum fiind de 28 la sută în 2015, faţă de 30,8 la sută în 2011.

În schimb, pentru celelalte tipuri de droguri, adolescenţii consideră în proporţii mai mici că ar exista riscuri ridicate în cazul unui consum experimental de: canabis - scădere de la 46,1 la sută, la 37,5 la sută, ecstasy - scădere de la 39,2 la sută la 30,4 la sută, amfetamine - scădere de la 44,3 la sută la 37,1 la sută.

În ceea ce priveşte consumul regulat de droguri, adolescenţii atribuie cele mai ridicate riscuri consumului de NSP - 60,4 la sută, respectiv consumului de canabis - 60,2 la sută.

Alte tipuri de comportamente dependente în rândul elevilor de 16 ani

Participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenţilor din România o valoare de 13,1 la sută, situându-se la nivelul mediei europene, în valoare de 13,7 la sută.

Interesul pentru acest gen de activităţi este mult mai mare în rândul băieţilor, care înregistrează un nivel al participării la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni de 21,6 la sută, în timp ce fetele au declarat în proporţie de doar 5 la sută o participare la astfel de activităţi. Ambele valori se înscriu în tendinţele înregistrate la nivel european - 22,8 la sută băieţi şi 4,7 la sută fete.

În funcţie de tipul jocurilor de noroc pe bani la care au participat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, adolescenţii din România au declarat în proporţie de 24,3 la sută implicarea în jocuri mecanice online, în timp ce, 21,1 la sută au preferat să participe la jocuri de cărţi sau zaruri, la jocuri de tip loterie sau la pariuri sportive.

Adolescenţii au utilizat internetul, în medie, în 4,4 zile din ultimele şapte

În ceea ce priveşte utilizarea Internetului, numărul mediu de zile, din ultimele şapte zile, în care a utilizat internetul este de 4,4 zile în rândul elevilor de 16 ani din România, fiind sub media europeană de 5,8 zile. Interesul pentru utilizarea Internetului este uşor crescut în rândul fetelor, care au petrecut în medie 4,6 zile, faţă de 4,2 zile câte au dedicat băieţii acestui tip de activităţi.

Motivul cel mai des invocat pentru utilizarea Internetului pe durata a cel puţin patru zile, din ultimele şapte zile, a fost participarea la reţelele de socializare - 67,2 la sută(sub media europeană în valoare de 78,4 la sută). Alte motive indicate de elevi au fost: transfer/ descărcare muzică - 33,3 la sută, pentru a citi sau a pentru a căuta informaţii - 33,1 la sută, participare la jocuri online - 21,5 la sută, căutare, vânzare sau cumpărare diverse - 9 la sută şi participare la jocuri de noroc - 3,6 la sută.

Studiul ESPAD (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) reprezintă monitorizarea problematicii comportamentelor de consum în rândul elevilor de 16 ani de la nivel european, fiind iniţiat de Consiliul Suedez de Informaţii privind Alcoolul şi alte Droguri (CAN-Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/ Suedia) şi Council of Europe – Cooperation Group to Combat Drug Abuse and Ilicit Trafficking in Drugs (Pompidou Group) şi promovat de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii (EMCDDA), potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog.

România face parte din acest proiect din 1999, la nivel internaţional studiul marcând 20 de ani de la iniţiere.

Studiul se desfăşoară la intervale de patru ani, pe grupuri-ţintă formate din adolescenţii de 16 ani care urmează cursurile de zi în instituţiile de învăţământ postgimnazial.

Etichete: alcool, consum droguri, tutun

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE