Iohannis: Cea mai tragică lecţie a anului 2015 se numeşte Colectiv



Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, în mesajul adresat Parlamentului, la un an de la preluarea mandatului, că anul 2015 a fost marcat de "cea mai tragică lecţie", aceea din Colectiv. B365.ro a transmis LIVE TEXT declaraţiile preşedintelui.

Presedintele Iohannis va transmite un mesaj Parlamentului, la un an de la preluarea mandatului
Preşedintele Iohannis va transmite un mesaj Parlamentului, la un an de la preluarea mandatului
Foto: antena3.ro

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui:

Am ţinut să vin în faţa dumneavoastră la un an de preluarea mandatului nu pentru un bilanţ sec, ci ca gest de normalitate democratică. Convingerea mea profundă e că marile proiecte ale unei naţiuni pot fi îndeplinite doar dacă se sprijină pe un fundament de valori. Acest fundament avea nevoie de reconstrucţie. Am dorit ca 2015 să fie anul recâştigării normalităţii în interior şi exterior.

Am vorbit de la aceeaşi tribună despre direcţiile majore pentru România, despre schimbările de principiu pe care le asum în modul de a face politică în relaţia cu instituţiile şi cetăţenii.

În plan intern, prima mea promisiune a fost de a face un alt fel de politică în România, fără scandal, cu respect şi seriozitate. Am considerat că acest lucru începe şi cu preşedintele, al cărui rol e să fie generator de tensiune, ci deechilibru.

Recâştigarea normalităţii în interior porneşte de la redescoperirea dialogului, deschiderea către societatea civilă, relaţii instituţionale corecte, dincolo de pasiuni.

În doar un an a devenit deja un lucru firesc să avem consultări, să ne aşezăm la masa dezbaterii, preşedinte, partide, societate civilă.

Ştiu că unii s-au întrebat de ce nu reacţionez la orice subiect, de ce nu intervin în forţă la adresa unor oameni politici cu funcţii importante, de ce nu răspund la atacuri cu aceeaşi monedă. Sper că prin promisiunea de a face politică altfel am dat răspuns şi acestor întrebări.

Anul 2015 a demonstrat că se poate să avem acord larg pe subiecte publice şi că un asemenea acord nu rămâne doar pe hârtie.

Prima acţiune a anului a fost semnarea de toate formaţiunile politice creşterea bugetului apărării la 2% până în 2017. Bugetul pe 2016 cuprinde o primă etapă de creştere, astfel încât în 2017 acest acord să fie respectat.

Tot de o largă majoritate s-a bucurat şi strategia naţională de apărare, care e azi un document fundamental ce defineşte obiectivele majore ale ţării noastre.

Pentru prima dată am inclus aici aspecte ce ţin de educaţie şi sănătate, de păstrarea identităţii naţionale sau de protejare a patrimoniului.

România puternică în Europa şi în lume, aşa cum o definim în strategia naţională de apărare, e mai mult decât un deziderat, e un proiect naţional pe care îl construim deja.

Restabilirea normalităţii în politica internă a însemnat şi un alt tip de raportare la Constituţie şi la legi.

Am recurs la mecanismele permise de legea fundamentală, sesizarea CCR sau reexaminarea legilor.

Mă bucur să constat că în cazuri importante precum Codul Fiscal a existat disponibilitatea actorilor politici de a se apleca cu atentie asupra legii.

Două lucruri fundamentale încă lipsesc sau nu sunt la nivelul unei democraţii mature: dezbaterea şi rogoarea.

Legi importante au intrat în atenţia publică abia după aprobarea sau promulgarea lor. Nu există substitut pentru o dezbatere constistentă premergătoare adoptării unei legi, iar aceasta este o constatare de la care Parlamentul nu se poate deroba.

In alte situatii am fost nevoit sa sesizez CCR nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare in respectarea principiilor.

La începutul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre aşteptarea generală a publicului ca legile să fie mai clare şi să nu se schimbe frecvent. Sunt convins ca Parlamentul se poate achita de aceasta sarcina prin mai multa rigoare si mai multa dezbatere.

În 2015, recâştigarea normalităţii a fost şi pe plan extern. Mă refer la întărirea parteneriatelor noastre strategice. 2015 a fost un an în care nu doar am confirmat, ci am adâncit şi transpus în acţiuni şi decizii concrete acţiunile majore ale politicii noastre externe.

Vizitele externe, precum si primirea in Romania a numerosi sefi de stat si de guvern, au avut menirea de a da tarii o voce mai puternica, de a intari relatiile cu aliatii, de a ne apropia de state din regiune.

Am avut cateva obiective valare: consolidarea parteneriatului cu SUA, intarirea parteneriatelor strategice cu tari precum Franta, Polonia, Germania, Spania, Marea Britanie si Turcia, consolidarea raporturilor cu tarile din vecinatate precum Ucraina, Serbia si Bulgaria.

Relatia privilegiata cu Moldova a fost si va ramane o constanta a politicii externe.

Din diverse motive, Romania s-a aflat intr-o oarecare izolare in anii anteriori.

Am dorit sa schimbam aceasta stare de fapt ceeea ce explica si dinamica mai mare in politica externa.

Romania e o tara respectata in UE si in NATO, care e gata sa-si asume responsabilitati.

Am gazduit reuniunea statelor din Europa centrala si de Est.

Recâştigarea normalităţii a privit şi românii din diaspora. sunt bucuros că s-a respectat promisiunea de a avea o lege a votului prin corespondenţă. Votul românilor de peste graniţă trebuie să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Nu este o lege perfectă, dar esenţial e că există, a venit la timp şi a rezultat din voinţa clasei politice care şi-a respectat promisiunea făcută cetăţenilor.

Se cuvine să nu uităm să ne uităm la lecţiile lui 2015 şi la ce lipseşte ca România să fie cu adevărat puternică şi prosperă.

Cea mai tragică lecţie a anului 2015 se numeşte Colectiv. Evenimentul care îndurerat o ţară întreagă a scos la iveală problemele mai multor sisteme, unele perpetuate de mai mulţi ani de zile.

Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării şi concluzii care trebuie să ne determine să acţionăm şi să fim responsabili.

Cea mai dură concluzie e aceea ca pur si simplu coruptia ucide, ca se pot pierde vieti nevinovate daca nu respectam legi si reguli si daca inchidem ochii la incalcarea lor.

O a doua lecţie din 2015 e legea schimbării. Nu vorbim despre o nevoie de moment, limitată la o înlocuire de Guvern, ci de o schimbare profundă a politicului. Intre politica si societate nu e voie sa existe o prapastie.

Tocmai de aceea marea miza a anului 2016 e reconstructia increderii in politica si in capacitatea sa de a da societatii directia dorita.

Se implinesc in aceste zile 26 de ani de cand romanii s-au ridicat impotriva regimului comunist. Acum 26 de ani, schimbarea a început la Timişoara. S-au ridicat cu forţa şi curajul date de aspiraţie spre libertate. Democraţia s-a câştigat prin jertfă de sânge. Se cuvine să nu uităm acest lucru, respectând principii şi să nu uităm că suntem în serviciul cetăţenilor noştri.

Astazi, la 26 de ani de la revolutie, cel mai bun mod de a onora acest sacrificiu e sa reconstruim increderea si sa facem democratia mai puternica.

Reconstruirea încrederii în clasa politică e tema pe care o propun în perspectiva anului 2016. Reconstructia increderii in institutiile democratice, in actul politic, in partide si in cei care le reprezinta. Adica in dumneavoastra.

Mă fac purtătorul mesajului de înnoire, pe care îl dau sub diverse forme concetăţenii noştri. Ca mediator între stat şi societate e datoria mea să fac acest lucru, dar greul acestei misiuni revine partidelor.

Cred într-un sistem în care Stânga şi Dreapta sunt respectate, există spaţiu pentru participare şi competiţie. Nu-mi doresc o politică în care îşi fac loc extremismul, populismul şi radicalismul.

Îmi doresc ca atunci când vorbesc de politică, cetăţenii să o asocieze cu ineficienţa şi minciuna.

Îmi doresc ca românii să perceapă politica drept ceea ce e menită să fie, un spaţiu al reprezentării şi deciziei responsabile la care este onorabil şi onorant să participi. A face politică trebuie să fie un mod în care îţi serveşti naţiunea.

Pentru toate acestea va fi nevoie de vointa si deschidere din partea partidelor consacrate si de curaj si efort de la cei care participa prima data la competitie.

Reconstrucţia încrederii va mai presupune ceva, din partea tuturor, nu doar a partidelor politice: să recunoaştem lucrurile bune şi să păstrăm ce funcţionează. Dacă ne dorim o reconstrucţie puternică va trebui să renunţăm la capcana lui "nimic nu este bun", sa nu ne condamnam institutiile pentru culpa individuala si sa respingem tentatia radicalismului si a suspiciunii permanente.

Am convingerea că românii vor dovedi înţelepciune şi echilibru.

Anul 2016 va aduce şi alte tipuri de provocări decât cele care ţin de competiţia electorală şi reformarea politicii. Aştept de la noul cabinet o guvernare responsabilă.

Acest guvern se afla in fata unei importante provocari si a unei mari sanse de a arata ca se pot lua decizii.

Cred că atitudinea responsabilă faţă de banul public şi găsirea unor soluţii eficiente sunt liniile directoare aşteptate de toată lumea.

Îmi doresc o creştere economică despre care să nu vorbim doar în termeni statistici şi de date, ci una care să se reflecte în nivelul de trai al fiecărui român. O Romanie puternica stie sa investeasca, sa creeze valoare adaugata, sa atraga bani europeni si sa genereze locuri de munca.

Ştiu că oamenii vor o viaţă mai bună pentru ei şi copiii lor. Aceasta trebuie să fie în definitiv finalitatea oricărei politici.

Îmi propun ca în 2016 să am învedere domenii cruciale pentru viitorul naţiunii, precum sănătatea şi educaţia. Am lansat în acest an o dezbatere largă dedicată educaţiei.

Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri asezate si consistente din care sa rezulte o viziune de ansamblu si directiile majore.

Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de ţară pe care să-l asumăm şi să-l ducem la bun sfârşit.

În perspectiva împlinirii a 100 de ani de modernitate, educaţia va fi o temă centrală.

Aniversarea centenarului Marii Uniri în 2018 va trebui să fie nu doar un eveniment festiv, ci unul în care să asumăm marile direcţii de dezvoltare a României pentru secolul următor. "România educată" trebuie să fie una din aceste direcţii. Asta nu vizează doar sistemul de învăţământ, ci şi cultura, cercetarea şi stimularea creativităţii.

Despre anul 2015 s-ar putea spune multe iar peste ani istoricii si analistii vor avea perspective diferite. Anul 2015 a fost anul unei schimbări de guvern şi al instalării unui cabinet de tehnocraţi, al votului prin corespondenţă. Aş vrea să se spună că a fost anul schimbării modului de a face politică, deschiderea către societate şi înnoirea clasei politice.

E timpul schimbării, depinde de noi dacă răspundem acestor aşteptări.

Ceea ce mi-as dori eu ca peste timp sa se puna e insa altceva: ca a fost anul in care a inceput schimbarea modului de a face politica, care a insemnat deschiderea spre societate si inceputul innoirii clasei politice. E timpul schimbarii.

Depinde de noi toti daca rapsundem la aceste asteptari.

Va invit sa fim impreuna pentru a reconstrui increderea in institutiile democratice si in capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetateni.

De la discursul presedintelui Iohannis lipsesc deputatul Victor Ponta si senatorul Crin Antonescu.

Mesajul adresat Parlamentului de şeful statului este programat înainte de începerea dezbaterii finale a legii bugetului de stat pentru anul 2016. Anunţul a fost făcut, luni, de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la finalul şedintei Birourilor Permanente Reunite, scrie romaniatv.net.

De la începutul mandatului, președintele Klaus Iohannis a adresat Parlamentului trei mesaje: la 9 februarie 2015, la 22 iunie 2015 și la 16 septembrie 2015.

Președintele Klaus Iohannis a adresat un prim mesaj Parlamentului la 9 februarie 2015, anunțând încă de atunci că va adresa astfel de mesaje la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre prioritățile României, despre temele care îi preocupă pe români și despre soluțiile posibile.

Mesajul din 9 februarie 2015 s-a concentrat pe teme precum reforma instituțiilor în general, necesitatea modificării legislației electorale, accelerarea procedurilor privind imunitatea parlamentară sau ordonanța privind migrația aleșilor locali.
În cadrul celui de-al doilea mesaj transmis în Parlament, la 22 iunie 2015, președintele Iohannis a prezentat Strategia Națională de Apărare, intitulată "O Românie puternică în Europa și în lume".

Principalele teme abordate de Klaus Iohannis, în cadrul mesajului adresat Parlamentului la 16 septembrie 2015, au fost criza refugiaților, educația, calitatea și coerența legislativă, precum și excesul de ordonanțe de urgență.

Preşedintele Klaus Iohannis a preluat, oficial, mandatul de şef al satului, la 21 decembrie 2014, după depunerea jurământului de credinţă în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului.

Etichete: Klaus Iohannis, parlament

0/2 COMENTARII
Daniela
16 Dec 12:41
+0
VOTURI
-0
Tehnocratii promoveaza oameni penali.
Noul director general CNADNR, este omul de casa al structurii mafiote remus truica - stelu - pescariu

http://www.cancan.ro/actualitate/aici-au-fost-ascunsi-banii-de-la-anrp-cancan-ro-a-gasit-blocul-de-lux-al-sforarului-din-dosarul-retrocedarilor-frauduloase.html
Ion
16 Dec 11:22
+0
VOTURI
-0
Bani imediat, din prima luna! 100-285 de euro lunar! Va asteptam urgent in echipa noastra, pentru a colabora cu noi si pentru a castiga 100 de euro lunar (part-time) sau 285 euro lunar (full-time) imediat, din prima luna, cu o activitate deosebit de simpla si de viitor. Garantam seriozitate absoluta si cerem seriozitate absoluta! Pentru mai multe detalii, contactati imediat unul dintre membrii echipei noastre, la una dintre adresele noastre de email: locmunca.office@gmail.com

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE