Parchetul General redeschide DOSARUL REVOLUŢIEI. Neregulile descoperite în anchetă



Parchetul General redeschide Dosarul Revoluţiei. Bogdan Licu, procurorul general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a declarat, marţi, că a cerut redeschiderea urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei.

Procurorul general a cerut redeschiderea urmaririi penale in Dosarul Revolutiei
Procurorul general a cerut redeschiderea urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a anunţat marţi redeschiderea Dosarului Revoluţiei.

În ordonanţa prin care Parchetul General solicită redeschiderea anchetei Revoluţiei se arată că în cazul unor personaje care puteau furniza informaţii utile, în trecut, procurorii au făcut audieri "sintetice, unele de-a dreptul formale", nevalorificând astfel "informaţii importante furnizate de actele efectuate în cauză."

"În cele mai multe din cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico‐ legală sunt, în general, foarte sumare", anunţă Parchetul General, potrivit Mediafax.

Potrivit ordonanţei, procurorii militari au închis dosarul fără să ceară declasificarea documentelor de la Senat şi de la Serviciul Român de Informaţii(SRI) ori să fie solicitate acte de la arhivele unor alte instituţii publice implicate. "Procurorii nu făcut nici un demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării Raportul comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a solicitat şi obţinut documente care privesc aceste evenimente atît de la Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, cât şi de la Serviciul Român de Informaţii.", se notează în motivarea solicitării.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu susţine că la acest moment orice discuţie despre prescripţie este prematură, pe motiv că nu a fost făcută o încadrare juridică corectă a faptelor cercetate."Apreciez că soluţia de clasare dispusă de Secţia Parchetelor Militare prin ordonanţa nr.11/P/2014 din 14 octombrie 2015 este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incompletă şi sub unele aspecte eronată, pe cale de consecinţă la o greşită încadrare juridică dată faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor" , se arată în document.

Bogdan Licu anunţă că în ordonanţa din toamna anului 2015, prin care a fost închis dosarul, a identificat " o serie de judecăţi de valoare pe marginea cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor în contextul cărora s‐au produs evenimentele din perioada 17 ‐30 decembrie 1989", formulate de procurorii militari care au instrumentat cazul.

"În cuprinsul ordonanţei se încearcă acreditarea ideii că în decembrie 1989 armata română era o armată dezorganizată, lipsită de profesionişti, care în caz de atac armat asupra teritoriului ţării ar fi fost depăşită din toate punctele de vedere, procurorii rezumându‐se la a afirma că după sinuciderea generalului Milea, conducerea armatei a fost ezitantă, confuză, lipsită de eficienţă, ea nefiind concentrată în mâinile unei singure persoane, fiind disipată între generalii Guşă Ştefan, Victor Atanasie Stănculescu şi Nicolae Militaru, fără ca aceste susţineri să aibă însă vreo susţinere în actele efectuate în cauză.", se notează în ordonanţa de redeschidere.

Procurorul general interimar susţine că niciuna din persoanele care s-au aflat la comanda armatei nu a fost audiată pentru a stabili în ce fel a fost preluată instituţia de Nicolae Militaru, şi că la dosar nu sunt documente de la Ministerul Apărării Naţionale ori de la Marele Stat Major care să confirme susţinerile procurorilor militari.

Totodată, se arată că ancheta nu stabileşte în ce condiţii preluarea armatei a fost făcută de ofiţeri în rezervă, deoarece aceştia au rămas necunoscuţi. Odonanţa cu solicitarea de redeschidere a fost înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorii de aici fiind cei care vor lua o decizie finală în acest sens.

Pe 23 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi (dintre care 1.855 împuşcaţi) şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, "nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare".

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Cauza a fost clasată şi pentru infracţiunea de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, dar şi pentru lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Procurorii militari au mai dispus: clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală şi instigare la infracţiunea de vătămare corporală, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi instigare la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi existenţa unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de furt şi distrugere, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ultraj, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasare cauzei sub aspectul infracţiunii de purtare abuzivă şi instigare la infracţiunea de purtare abuzivă, reţinându-se că a intervenit amnistia.

Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la "709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute".

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii au stabilit că, în unele situaţii, decesul s-a datorat "manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor".

De asemenea, anchetatorii au stabilit că nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împuşcare, existând situaţii în care decesul s-a datorat altor cauze, precum agresiunea, incendierea, accidentul rutier sau accidentul aviatic.

"În unele situaţii, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracţiunilor de omor au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situaţii în care decesul a fost urmare unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice", a precizat PICCJ.

Din cele 1.855 de persoane rănite prin împuşcare, 420 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii susţin că, la fel ca şi în cazul persoanelor decedate, există situaţii în care rănirea s-a datorat "manevrării imprudente a armamentului".

"În unele situaţii există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Există şi situaţii în care, deşi susţin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împuşcare", a precizat PICCJ.

Din cele 343 de persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Anchetatorii susţin că, în principal, leziunile produse se datorează unor agresiuni, dar există şi situaţii în care leziunile se datorează unor accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenţă a imobilelor avariate în contextul evenimentelor, activarea accidentală a unor dispozitive din sistemul de apărare al unităţilor militare etc.) sau autoaccidentării, precum şi "situaţii în care unele persoane au suferit afecţiuni neuropsihice".

"De asemenea există şi situaţii în care unele persoane, deşi susţin că au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale în acest sens sau s-a stabilit că nu au suferit leziuni de natură traumatică", a mai arătat PICCJ.

Etichete: bogdan licu, dosarul Revoluției, dosarul revolutiei redeschis, Revoluţie

0/1 COMENTARII
Cris
06 Apr 08:37
+0
VOTURI
-0
Deci.. la aproape 30 de ani de la Lovitura de Stat, s-au trezit unii sa constate ca nu s-au facut autopsiile victimelor sau ca generalii aia de la MAPN care au tras sforile atunci - unii foarte batrani, altii au murit deja - nu au fost judecati cum trebuie... Macar Ion Iliescu inca mai e in putere, merge pana la piata pe picioarele lui..

Foarte tare...

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE