PROIECT. LISTA clădirilor cu risc seismic din Bucureşti ce ar urma să fie consolidate în 2016



Un număr de 62 de clădiri de locuit multietajate din Bucureşti, dintr-un total de 80 la nivel de ţară, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, sunt incluse în programul din 2016 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic. Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea acestui program.

Cladiri din Capitala, incadrate in clasa I de risc seismic I si care prezinta pericol public, incluse pe lista consolidarilor in 2016
Cladiri din Capitală, încadrate în clasa I de risc seismic I şi care prezinta pericol public, incluse pe lista consolidărilor în 2016

Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Programului de acţiuni pe anul 2016 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre, se arată că, în România, "condiţiile seismice sunt printre cele mai severe din Europa, principala sursă seismogenă Vrancea generând cutremure cu magnitudine de peste 7,0 grade pe scara Richter."

Potrivit documentului, cutremurele din sursa Vrancea afectează, în principal, clădirile înalte din localităţile situate pe axa Iasi – Focşani – Bucureşti - Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi - Brăila –Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna;

Pe de altă parte, zonele seismogene Banat, Munţii Făgăraş, frontiera de nord-vest, Târnave, Dobrogea de sud prezintă activitate seismică resimţită pe suprafeţe restrânse, care poate afecta structura de rezistenţă a construcţiilor existente.

În document se mai arată că Municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal datorită: poziţiei geografice - la cca. 100-170 km. de zona epicentrală Vrancea;  existenţei clădirilor cu peste P+3 etaje, cu structură din beton şi/sau zidărie de cărămidă, construite înainte de anul 1940, în zona centrală a Bucureştiului, şi ale căror structuri, proiectate numai la acţiuni gravitaţionale, sunt degradate urmare cutremurelor puternice produse în anii 1940, 1977, 1986, 1990;  inexistenţei la nivel mondial şi în România, în perioada construcţiei acestor clădiri, a cunoştinţelor şi normelor tehnice necesare realizării unor structuri rezistente la cutremure puternice; condiţiilor locale de teren caracterizate prin manifestarea unor perioade predominante lungi ale mişcării terenului la cutremure de magnitudini medii şi mari, care conduc la amplificarea acţiunii seismice, cu efecte distructive asupra structurilor existente; perioadei proprii de vibrație de 1,4 – 1,7 sec. caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică şi care corespunde de regulă perioadei de vibrație indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanță, cu efect distrugător, de prăbușire, a clădirilor înalte.

Programul de acţiuni pe anul 2016 include un număr de 80 clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, în vederea execuţiei lucrărilor de intervenţie şi a elaborării proiectării lucrărilor de intervenţie.

Dintre cele 80 de clădiri, 66 sunt renominalizate din Programul de acţiuni pe anul 2015, iar alte 14 clădiri de locuit multietajate sunt nominalizate de Primăria Municipiului Bucureşti.

VEZI AICI LISTA CU TOATE CLĂDIRILE DIN BUCUREŞTI ŞI DIN ŢARĂ, INCLUSE ÎN PROGRAMUL DIN 2016

Din totalul celor 80 de clădiri, programul pe 2016 prevede execuţia lucrărilor de intervenţie la 33 clădiri de locuit multietajate, din care:

 municipiul Bucureşti: 29 clădiri de locuit;
 judeţul Prahova, municipiul Câmpina: 1 clădire de locuit;
 judeţul Tulcea, municipiul Tulcea: 2 clădiri de locuit;
 judeţul Covasna municipiul Sfântu Gheorghe: 1 clădire de locuit.

Pentru restul de 47 clădiri de locuit multietajate va fi realizată elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi, după caz, actualizarea documentaţie:

 municipiul Bucureşti: 33 clădiri de locuit;
 judeţul Bacău, municipiul Bacău: 5 clădiri de locuit;
 judeţul Prahova, municipiul Ploieşti: 7 clădiri de locuit;
 judeţul Suceava, municipiul Suceava: 1 clădire de locuit;
 judeţul Mureş,municipiul Târgu Mureş: 1 clădire de locuit.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2016, a fost alocată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice suma de 25.000.000 lei, din care se va asigura cu prioritate finanţarea acţiunilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, nominalizate în Programul de acţiuni pe anul 2016.

CITEŞTE ŞI LISTA CLĂDIRILOR cu RISC SEISMIC, actualizată de PMB. Două librării din centru, incluse în listă

Etichete: bulină roşie, cladiri bulina rosie, cladiri bulina rosie Bucuresti, cladiri consolidate cutremur, cladiri cutremur Bucuresti, cladiri risc seimic, cladiri risc seismic bucuresti, cutremur, cutremur Bucureşti, ministerul dezvoltării, realitatea

0/1 COMENTARII
Radu
12 Feb 10:42
+0
VOTURI
-0
multa gargara si nu se face nimic..nici nu vreau sa ma gandesc ce va fi la urmatorul cutremur.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE