PSD cere REVOCAREA HG privind data ALEGERILOR LOCALE. Scrisoarea trimisă premierului Cioloş



PSD cere revocarea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor locale la data de 5 iunie 2016. În acest sens, Liviu Dragnea, liderul social-democraţilor, i-a trimis, marţi, o scrisoare, premierului Dacian Cioloş. 

Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie
Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat marți că a trimis o scrisoare premierului Dacian Cioloș în care îi solicită să revoce hotărârea de Guvern prin care se stabilește data alegerilor locale, iar Executivul să o adopte din nou odată cu toate celelalte hotărâri care reglementează procedurile pentru alegeri.

"Am trimis primului ministru și în atenția celorlalți membri ai Cabinetului o solicitare de revocare a hotărârii de Guvern care a fost dată în grabă, fără niciun fel de explicație logică, prin care s-a stabilit data alegerilor locale.

Dacă domnul prim-ministru vrea să elimine toate zvonurile potrivit cărora a adoptat în mare grabă o hotărâre de Guvern cu un singur articol, pentru a da posibilitatea celor de la PNL să atace hotărârea în contencios, pentru a ridica acolo excepția de neconstituționalitate, poate să abroge acea hotărâre de Guvern chiar în ședința de mâine (miercuri — n.r.). Nu mai există speță și o poate readopta atunci când sunt gata și celelalte hotărâri de Guvern care reglementează toate procedurile pentru alegeri", a spus Dragnea.

Liderul PSD a adăugat că aceste hotărâri se pot adopta în prima sau a doua săptămână din luna martie, pentru că "în istoricul adoptărilor hotărârilor de Guvern pentru alegerile locale" acest lucru s-a făcut cu o săptămână sau două înainte de data limită.

"Nu a existat în istoria post-decembristă vreo situație în care să se adopte o hotărâre de Guvern în care să scrie că intră în vigoare peste 45 de zile, iar celelalte hotărâri care sunt mult mai importante, în care se reglementează toate procedurile, încă nu au fost elaborate. Este clar că aici este ceva în neregulă. Noi mizăm pe buna-credință a premierului pe care a afirmat-o și pe care și-a asumat-o", a adăugat Dragnea.

Guvernul a decis, în şedinţa de săptămâna trecută, că alegerile locale vor avea loc la data de 5 iunie. Executivul a aprobat astfel şase hotărâri de Guvern care vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale din 2016.

Scrisoarea trimisă de şeful PSD, Liviu Dragnea, premierului Dacian Cioloş:

"Stimate domnule Prim-Ministru,

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT, cu sediul în București, Șoseaua D.P. Kiseleff, nr. 10, sector 1, reprezentat prin Liviu Nicolae Dragnea, În conformitate cu dispozițiile art. 1, alin. 1 din Legea nr. 554/2004, art.1, pct.6 din Legea nr. 554/2004, formulăm prezenta SOLICITARE DE REVOCARE A HOTĂRÂRII DE GUVERN NR. 51/10.02.2016 privind stabilirea datei alegerilor locale în anul 2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 109/11.02.2016

Ne întemeiem prezenta cerere pe următoarele motive:

1. Potrivit dispozițiilor art. 10, alin. 1 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale: "Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 75 de zile înaintea votării."

Hotărârea de Guvern nr. 51/10.02.2016:

"Art. 1.- Se stabilește ziua de 5 iunie 2016 ca dată a alegerilor locale din anul 2016.;

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră in vigoare la data de 22 martie 2016." 

Conform Notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 51/10.02.2016 - "Proiectul de act normativ vine, pe de o parte, în sprijinul alegătorilor, candidaților și formațiunilor politice, iar, pe de altă parte, în sprijinul autorităților publice și al organismelor electorale care vor dispune de un calendar precis al datelor până la care trebuie să-și îndeplinească sarcinile prevazute de lege".

"Din considerente care țin de transparența și de securitatea juridică a alegătorilor și a competitorilor electorali, adoptarea de către Guvern a prezentului proiect urmează a fi făcută înaintea începerii perioadei electorale, odată cu stabilirea datei alegerilor  [....]"

"Data începerii perioadei electorale coincide cu momentul intrării în vigoare a hotărârii, respectiv cu data de 22 martie 2016"

În aceste condiții, în care Partidul Național Liberal - PNL a demarat procedura prealabilă a atacării în contencios administrativ a H.G. nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale, este clar că scopul social pe care Guvernul l-a avut în vedere la data emiterii actului normativ, nu numai că nu a fost atins, dar a și fost deturnat în zona abuzului de drept.

2. În ultimii 16 ani, data alegerilor locale a fost stabilită, de diferitele Guverne aflate în funcție, astfel:

a). H.G. nr. 140/2012 (publicată în M.Of. nr. 169/15.03.2012) privind stabilirea datei de desfașurare a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - 10.06.2012; intra în vigoare la 27.03.2012;

b). H.G. nr. 264/2008 (M.Of. nr. 192/12.03.2008) - 01.06.2008 (intră în vigoare la data publicării - 12.03.2008);

c). H.G. nr. 501/07.04.2004 (M.Of. nr. 329/16.04.2004) - 06.06.2004 (intră în vigoare la data publicării - 16.04.2004);

d). H.G. nr. 292/18.04.2000 (M.Of. nr. 168/20.04.2000) - 04.06.2000 (intră în vigoare la data publicării - 20.04.2000).

Din aceste considerente, Domnule Prim-Ministru, vă aducem la cunoștință că, după părerea Partidului Social Democrat - PSD, deturnarea, de către PNL, fără voia Guvernului, a unui act normativ emis în considerarea și pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, nu poate fi admisă și, pe cale de consecință, vă solicităm să revocati H.G. nr. 51/2016 și să emiteți o Hotarare de Guvern cu același conținut cu maxim o săptămână înaintea datei limită de 75 de zile înaintea votării, deoarece scopul urmărit de dumneavoastră în mod legal, și anume acela de fi cunoscută data desfășurării alegerilor locale, a fost atins.

3. Plângerea prealabilă depusă de PNL, prin care se atacă pe motive de neconstituționalitate o hotărâre de guvern, care nu este încă în vigoare, reprezezintă o acțiune judiciară inadmisibilă, în condițiile în care legislația românească și Jurisprudența Curtii Constituționale sunt clare în acest domeniu:

a) Art. 10, alin. 1 coroborat cu art. 11, alin. 3 din Legea nr. 189/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: actele normative intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevazută o dată ulterioară.

b) Art. 15, alin. 2 din Constituția României: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".

c) Art. 9 din Legea nr. 554/2004: "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de  neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță."

d) "Curtea Constitutională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [....] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare"- art. 29, alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curtii Constituționale - "astfel ca analiza dispozițiilor altor acte normative, așa cum sunt hotărârile de guvern, nu intră în competența instanței de contencios constituțional, fiind inadmisibilă"- Decizia nr.  474/23.09.2014  a Curții Constituționale a României, publicată în M. Of. nr. 792/30.10.2014.

e) Decizia nr. 766/2011 a Curtii Constitutionale a României, în vigoare de la data de 03.08.2011: "Astfel, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie o lege sau o ordonanță ori o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță care este în vigoare".

4. Mai mult decât atât, PNL recunoaște, în cuprinsul plângerii prealabile ce a fost depusă, că, de fapt, acest demers este numai un pretext pentru ocolirea dispozițiilor legale în vigoare și, implicit, reprezintă refuzul conformării la dispozițiile obligatorii ale unei legi în vigoare, adoptate în baza unui larg consens politic la care inclusiv PNL a luat parte, lege ce a fost adoptată și promulgată în condiții de deplină legalitate și care se bucură, în acest moment, de prezumția de constituționalitate - "legea nr. 115/2015  [....] care constituie temeiul emiterii hotărârii de guvern atacate prin prezenta acțiune  [....] dispoziții legale cu privire la care ne rezervă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională a României în cadrul procedurilor judiciare ulterioare prezentei cu excepția de neconstituționalitate". Orice asemenea conduită, care tinde să perturbe în mod grav ordinea juridică aplicabilă, este ilegală, după părerea Curții Constituționale, așa cum în mod clar se desprinde din motivarea Deciziei CCR nr. 766/2011:

- "Este de principiu ca impunerea, prin lege, a unor exigențe cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie îngrădiri ale accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor, se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire."

- "Conform principiului general, o normă juridică acționează în timp din momentul intrării ei în vigoare și până în momentul ieșirii ei din vigoare și se bucură de prezumția de constituționalitate."

- "Distinct de argumentele reținute, Curtea constată că, în acord cu jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate [....] ), puterea de lucru judecat ce însoțeste actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept."

5. În anul 2012, parlamentarii PNL (inclusiv actualul președinte, doamna Alina- Ștefania Gorghiu) au fost semnatarii unei sesizări de neconstituționalitate care a dus la Decizia CCR  nr. 51/25.01.2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozitiilor Legii privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale: "Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigențe, între care și aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral. Într-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art. 1, alin. 5 din Constituție, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă. Într-o bogată jurisprudență, CEDO a subliniat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia, instituind și o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le aibă în vedere pentru asigurarea acestor exigențe (cauze precum Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 1979).

Aceste principii cunosc o dezvoltare specială în ceea ce privește dreptul electoral, în considerarea importanței acestuia, fiind subliniate în documente adoptate în această materie. Autorii sesizării invocă în acest sens Codul bunelor practici în materie electoral - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), act care accentuează mai ales ,,stabilitatea unor reguli mai speciale ale sistemului electoral, în special cele care  reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor". În același document se mai statuează că ,,ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.

Or, legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze  dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și la operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune.

Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept.

Curtea subliniază că reglementarea sistemului electoral trebuie să se facă, potrivit art. 73, alin. 3, lit. a) din Constituție, prin lege organică adoptată în cadrul dezbaterilor parlamentare, cu respectarea interdicției prevăzute la art. 115, alin. 6 din Legea fundamentală și cu respectarea documentelor internaționale care stabilesc principiile fundamentale ale unor alegeri democratice. Luând în discuție, în acest context, forța juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneția, invocat de autorii sesizării, Curtea reține că într-adevăr acest act nu are un caracter obligatoriu, însă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim – își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special.

În final, Curtea constată că, potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 16/26.01.1995, ,,puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta.,,

În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte atât considerentele, cât și dispozitivul prezentei Decizii."

Ori, în condițiile în care PNL, ca partid politic responsabil, cunoaște în detaliu Decizia Curții Constituționale și motivarea acestei Decizii, apare în mod clar o conduită abuzivă de încercare de manipulare a legii în favoarea unui scop ilicit, cu depășirea limitelor dreptului pe care îl invoca.

6. Abuzul de drept este sancționat în legislația româneasca în mai multe acte normative și dezbătut frecvent în doctrină, astfel: 

a) art. 15/Noul Cod Civil: "Nici un drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe";

b) art. 1353/Noul Cod Civil: "Cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exercițiul drepturilor sale nu este obligat să-l repare, cu excepția cazului în care acesta este exercitat abuziv";

c) art. 57/Constituția României: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți";

d) art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, "drepturile civile sunt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic și social";

e) art. 723/Noul Cod de Procedură Civilă: "Drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege. Partea care folosește aceste drepturi în chip abuziv răspunde pentru pagubele pricinuite."

f) Caracterele abuzului de drept - exercitarea dreptului subiectiv civil: - prin nesocotirea scopului economic și social pentru care a fost - cu nesocotirea legii și moralei; - cu rea-credință; - cu depășirea limitelor sale.

CONCLUZII

În aceste condiții este evident că:

atacarea, de către PNL,  în contencios administrativ a unui act administrativ care nu este în vigoare și deci, neputând produce efecte juridice, nu poate produce nici o vătămare nici unui drept al nici unei persoane;

 atacarea, de către PNL,  în contencios administrativ, pe motive exclusiv de neconstituționalitate, a unei hotărâri de guvern, demers inadmisibil din punct de vedere al instanțelor de judecată, deoarece nu poate fi atacată, pe motiv de neconstituționalitate, decât o lege sau o ordonanță;

 atacarea, de către PNL, în contencios administrativ, în mod inadmisibil, a unei hotărâri de guvern, numai pentru a putea ataca la Curtea Constituțională o lege în vigoare și la elaborarea căreia a participat în mod activ;

 nerespectarea, de către PNL, a propriilor puncte de vedere, întemeiate pe dispozițiile Codului bunelor practici în materie electorala emise de Comisia Europeana pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) însușite de Curtea Constituționala prin Decizia nr. 51/2011 și care apără stabilitatea normelor de drept electoral și, implicit, în sens larg, chiar ordinea de drept și drepturile fundamentale de a alege și de a fi ales ale cetățenilor; recunoscut;

 nerespectarea, de către PNL, a acordului politic pe care l-a incheiat cu celelalte partide parlamentare în momentul elaborării legislației electorale, fapt care spune foarte multe despre conduita politică promovată in acest moment de către această formațiune politică,

Toate acestea constituie un imens abuz de drept la care, Domnule Prim-Ministru și Onorat Guvern al României, vă solicităm să nu luați parte și să aplicați prevederile legale în materie:

-  Art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: 

"Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim  si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public. Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act dministrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept."

- Art.1, pct. 6 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: 

"Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instant se va pronunta, la cerere, si asupra legalitatii actelor civile incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse."

- Art. 2, lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

"Act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice..."

- Art. 2, lit. h din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

"Nesolutionarea in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca in lege nu se prevede un alt termen."

- Art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

"Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia".

În măsura în care nu veți proceda în acest fel, în prima ședință de Guvern, Domnule Prim-Ministru și distinși membri ai Guvernului României, și nu veți revoca Hotărârea de Guvern nr. 51/10.02.2016, în tot, și fără emiterea niciunui alt răspuns la plângerea prealabilă formulată de PNL, care încearcă să deturneze în mod profund ilegal sensul actului normativ pe care l-ați emis, Vom considera că publicarea, cu 45 de zile înainte de data intrării sale în vigoare, a hotărârii de guvern care stabilește data alegerilor, contrar întregii practici guvernamentale anterioare (așa cum am demonstrat la punctul 2), este parte a unei conivențe frauduloase prin care se încearcă nerespectarea legislației electorale și perturbarea în mod grav a stabilității sistemului judiciar românesc, motiv pentru care, cu toată seriozitatea și responsabilitatea, vă atragem atenția asupra următoarelor dispoziții din legislația penală:

- Art. 297/Cod Penal: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica".

- Art. 367, alin. 1/Cod Penal: "Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup, se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi".

- Art. 367, alin. 6/Cod Penal: "Prin grup infractional organizat se intelege grupul  structurat, format din 3 sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni".

- Art. 207/Cod Penal: "Constrangerea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani".

- Art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: "Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid... Ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani."

- Art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: "In cazul infractiunii de santaj, prevazuta de art. 207/Cod Penal, in care este implicata o persoana dintre cele prevazute la alin. 1, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime."

- Art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: "In cazul infractiunilor de abuz in serviciu..., daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime."

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

PREȘEDINTE

LIVIU NICOLAE DRAGNEA"

Etichete: alegeri locale 2016, dacian ciolos, Liviu Dragnea, PNL, psd, revocare data alegeri locale

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE