Cel mai mare eșec al lui Oprescu: pune în pericol viețile bucureștenilor - conform Curții de Conturi



Peste 350 de imobile din Capitală s-ar prăbuşi în cazul unui cutremur major, cu consecinţe devastatoare asupra vieţii a mii de bucureşteni. Riscul nu pare să sperie şi autorităţile locale, care nu reuşesc să ia măsurile necesare prevenirii acestui pericol. Ultimul raport al Curţii de Conturi evidenţiază în acest domeniu nereguli majore precum durata prea mare a lucrărilor, creşterea cu 40% a costurilor peste devizul iniţial şi faptul că circa 30% din banii alocaţi de la bugetul de stat în scopul reabilitării rămân necheltuiţi. Lista imobilelor care riscă să se prăbușească a fost revizuită ieri.

Oprescu si blocurile cu bulina rosie: un esec
Oprescu și blocurile cu bulină roșie: un eșec

Curtea de Conturi critică ineficienţa măsurilor întreprinse de Primăria Capitalei pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor unui cutremur major asupra Bucureştiului. Controlul aferent anului 2011 asupra programului de reabilitare a clădirilor cu risc seismic relevă faptul că acestea sunt ineficiente şi prezintă mai multe nereguli de ordin financiar.

Programul de consolidări demarat de Primăria Capitalei se desfăşoară într-un ritm extrem de lent. De la demararea programului, în anul 2000, până la sfârşitul anului 2011 fuseseră reabilitate doar 14% dintre cele 112 clădiri pericol public, încadrate în clasa I de risc seismic. Curtea de Conturi evaluează faptul că în ritmul actual în care se desfăşoară reabilitarea, aceasta ar fi finalizată în "aproximativ 100 de ani".

Din 2011 până în prezent au mai fost încadrate ca pericol public încă 78 de imobile, însă evoluţia lucrărilor a rămas aceeaşi. Astfel, potrivit ultimului raport al clădirilor cu risc seismic, în Bucureşti au fost reabilitate doar 30 de clădiri, în contextul în care la momentul actual există 190 de clădiri ce riscă să se prăbuşească la primul cutremur încadrate ca pericol public, încă 183 de clădiri cu risc imediat de prăbuşire şi 1632 de clădiri neîncadrate într-o clasă de risc, dar care se află în categorii de urgenţă.

În plus, raportul Curţii de Conturi relevă faptul că lucrările de consolidare s-au desfăşurat pe perioade mari de timp (2-3 ani), iar valoarea lucrărilor de execuţie a înregistrat creşteri de peste 40% faţă de devizul iniţial de ofertă.

Lista clădirilor cu risc seismic din Capitală a fost revizuită de Primăria Capitalei nu mai departe de ieri, 1 aprilie și o puteți consulta aici.

În paralel, reperezentanţii municipalităţii se justifică, dând vina pe faptul că întâmpină la rândul lor dificultăţi în relaţia cu proprietarii imobilelor, reglementările dificle ale legislaţiei, dar şi pe lipsa de finanţare.

"În perioada 2008-2009, PMB a organizat proceduri de achizitie publica la care nu s-a prezentat nici un ofertant, ca urmare, in perioada 2010-2012, au fost reluate procedurile si incheiate contracte pentru proiectarea si executia lucrarilor de consolidare", au explicat reprezentanţii municipalităţii la solicitarea B365.ro în luna decembrie a anului trecut.

Primăria enunţa, în acelaşi răspuns, faptul că suma de bani de la bugetul de stat alocată pentru programul de reabilitare a scăzut anual în ultima perioadă. Dacă în 2011  au fost alocate 3,65 milioane de lei de la bugetul de stat, pentru 2012 au fost alocate 3 milioane lei de la bugetul de stat, ulterior aceasta alocatie diminuandu-se la 2 milioane lei. Totuşi, Curtea de Conturi arată faptul că oricum municipalitatea nu a utilizat toţi banii primiţi de la bugetul de stat, anual nefiind utilizate aproximativ 30% din fondurile alocate.

Primăria acuză şi faptul că mulţi proprietari nu sunt de acord cu reabilitarea sau refuză să plătească pentru lucrările deja desfăşurate. Referitor al acest aspect, Curtea precizează faptul că nu au fost puse în aplicare reglementările legale, dat fiind că nu a fost întocmit niciun proces verbal de constatare a refuzului privind luarea măsurilor de către proprietari de punere în siguranță a imobilului.

Auditul Curţii de Conturi a fost întocmit în anul 2012 şi analizează activitatea în domeniul reabilitării clădirilor cu risc seismic ridicat din Capitală din anul 2011.

Primăria Capitalei a făcut următoarele precizări: ''În ceea ce priveşte utilizarea fondurilor alocate anual pentru execuţia lucrărilor de consolidare, mentionam ca din cauza semnării cu întârziere a contractului de finanţare dintre MDRT şi PMB, plăţile efective se fac cu întârziere şi decontările nu sunt realizate la timp.

De asemenea, dorim sa precizam ca fondurile alocate de la bugetul de stat pe anii 2011 si 2012 au fost cheltuite in totalitate, PMB solicitand chiar o suplimentare a fondurilor, si acestea fiind cheltuite in totalitate''.

Etichete: realitatea

0/3 COMENTARII
jXNCzsmXvYS
09 Aug 15:54
+0
VOTURI
-0
e discuţia, şi am văzut deja een articolul tuecrt dedicat personalizării fluxului RSS, că nu se pot compara performanţele unei soluţii standard, din cutie, la cheie dacă vreţi, cu
M3OnuZ1rD
20 Jul 17:19
+0
VOTURI
-0
Salut Andrei. cemi place subiectul. Aspectele menționate sunt cat se poate de adevărate. M-a srrupins een mod plăcut,chiar m- a amuzat acea fraza: Vreți sa va jucați een nisip?..........
lt8FppNduj
18 Jul 16:30
+0
VOTURI
-0
Salut Andrei,salut Happyday! Ma bucur sa vad din nou activitate pe aici. Sincer,are drtatpee Andrei,eensă uneori graba sau neatenția ne aduc een postura de a uita de diacritice. Totuși,consider...

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE