Fosta reşedinţă a soţilor Ceauşescu, deschisă publicului. IMAGINI din Palatul Primăverii



Vila din cartierul Primăverii în care au locuit Nicolae şi Elena Ceauşescu, aflată acum în administrarea RA-APPS, a fost deschisă în premieră pentru public sâmbătă, singura zi cu intrare liberă. În rest, locurile sunt limitate, iar accesul se face pe baza unei programări. Un tur al locuinţei în care soţii Ceauşescu au locuit mai bine de un sfert de secol va costa 30 de lei. Sâmbătă, sute de oameni au venit să viziteze Palatul Primăverii.

Organizatorii, care vor să atragă şi turişti străini, pun la dispoziţie şi un ghidaj în limba engleză. Vila, cunoscută pe vremuri sub denumirea "P50", unde nu aveau acces decât membrii familiei Ceauşescu, are 80 de încăperi, piscină interioară şi seră, potrivit site-ului muzeului, Palatulprimăverii.ro.

După decembrie 1989, în vila de protocol, administrată de RA-APPS, au fost primite o serie de de delegaţii oficiale din ţară şi din străinătate. Construit la mijlocul anilor 60 din comandă politică şi cunoscut în epocă drept obiectivul P50, a fost în întreaga perioadă a dictaturii ceauşiste (1965 – 1989) reşedinţa privată a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi a copiilor acestora, Zoe, Valentin şi Nicu.

Ridicat chiar în perioada ascensiunii la putere a locatarului său, palatul a fost mărit în anii 1970 – 1971. Deşi la mijlocul anilor 60 arhitectul „la modă" al nomenclaturii era Cezar Lăzărescu, pentru realizarea reşedinţei familiei Ceauşescu a fost preferat arhitectul Aron Grimberg-Solari (n.1928). Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll (dealtfel şi principalul designer de mobilier al reşedinţei) şi de inginerul peisagist Teodosiu.

Reşedinţa surprinde atât prin spaţialitate, volumetrii echlibrate, cât şi prin decorul interior luxos, confortabil, datorat arhitecţilor Robert Woll şi Agrippa Popescu. Bogăţia materialelor şi a tehnicilor folosite, profuziunea materialelor ornamentale, selectivitatea stilistică datorată grosso-modo neo Clasicismului/ neo Renaşterii târzii, au rolul implicit de a prefigura vizual interioarele „somptuoase" ale casei.

Palatul Primaverii poate fi vizitat de catre grupuri de minim 5 si maxim 15 persoane, exclusiv pe baza unor programari care se fac cu cel putin o zi inainte de vizitare. Vizita se face exclusiv cu ghidaj de specialitate in limbile romana sau engleza. Vizitarea Palatului Primaverii de catre persoanele cu dizabilitati locomotorii nu este inca posibila, din cauza configuaratiei imobilului. Palatul Primaverii este deschis publicului de miercuri pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00, fiind totusi inchis publicului in zilele de luni si marti pe parcursul intregului an si de sarbatorile legale. Casa de bilete se inchide cu 45 de minute inainte de terminarea programului de vizitare.Ora de intrare a ultimului grup este 17.00. Biletele costă 30 de lei în mod normal şi 15 lei reduse.

Sute de vizitatori sâmbătă

Sute de oameni au stat la coadă, sâmbătă, pentru a putea vedea fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu. Candelabre de cristal de Murano, covoare de mătase indiană, tablouri aparținând unor pictori români, dar și o cramă, o sală de cinema și o seră au putut fi admirate de către cei care au vizitat Palatul Primăverii, relatează Agerpres. Reședința spațioasă are un decor interior luxos și confortabil, iar mai mulți vizitatori au fost impresionați. "Nu mă gândeam niciodată că se poate așa. Tot luxul acesta în care putea să trăiască o familie și cum trăiam noi". "Când lumea era în sărăcie, iată în ce lux trăiau". "Noi mâncam oase și ei trăiau în lux" — au fost opiniile mai multor vizitatori.

Ei au fost îndrumați de ghizi aflați în fiecare încăpere din imobil, aceștia povestind frânturi din istoria familiei Ceaușescu și dând explicații despre diverse obiecte.

În holul principal, vizitatorii au putut să admire o fântână bordată cu mozaic de Murano, delimitată de două vase de Sevres, dar și o tapițerie flamandă, cu peisaje cu arbori, plante și flori.

Au fost prezentate și apartamentele membrilor familiei Ceaușescu, dotate cu candelabre din sticlă de Murano, arcade de marmură, mobilier de tip renascentist sau în stil Ludovic al XVI-lea și al XV-lea.

Livingul și sufrageria casei au ușile capitonate cu piele de bizon, vesela folosită la micul dejun era românească, din porțelan de Cluj, iar tacâmurile din alpaca argintată.

Oamenii au fost interesați de salonul din apartamentul comun al soților Ceaușescu, dotat cu mobilier din lemn masiv cu elemente ornamentale aurite, dar și de robinetele aurite aflate în dotarea băilor, mulți întrebând dacă acestea sunt de de metal prețios.

Crama, sala de cinema, sera și piscina au mai fost puncte de atracție pentru vizitatori, dar și frizeria, coaforul, sauna și sala de tratamente.

Crama este compusă dintr-un bar cu mobilier eclectic, iar sala de cinema este utilată pentru funcția de proiectare și vizionare a filmelor, având pereții cu tapet matlasat cu mătase bej aurie.

Sera adăpostește plante exotice, iar mozaicul principal care înfrumusețează spațiul întruchipează "Zeități ale belșugului". În piscina, căptușită cu mozaic, a fost organizată o expoziție de fotografii din viața privată a soților Ceaușescu.

Garderoba, formată din trei camere și care cuprinde piese vestimentare care au aparținut Elenei și lui Nicolae Ceaușescu, a suscitat interesul oamenilor, aceștia interesându-se dacă hainele sunt românești și dacă au fost purtate de cuplul Ceaușescu. Vizitatorii, veniți în număr mare, au fost curioși și dacă obiectele prezentate sunt originale sau cât plăteau soții Ceaușescu întreținerea.

Etichete: elena ceausescu, Nicolae Ceausescu, palatul primaverii, sotii ceausescu

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE